prețurile carburanților din România cresc mai mult decât în Europa, criza lovește și țara importatoare de Rusia și Azerbaidjan

Impactul asupra prețurilor și sistemului energetic european

După incidentele recente din Iran, prețul carburanților a crescut brusc pe piețele internaționale, iar efectul s-a resimțit rapid și în România și alte state membre ale Uniunii Europene. În ultimele zile, prețul la benzină și motorină a urcat cu aproximativ 10%, impulsionat de incertitudinea privind continuitatea aprovizionării.

De exemplu, la pompele din București, tarifele au crescut până aproape de 8 lei pe litru pentru motorină, în condițiile în care fluctuațiile pieței erau anticipate de specialiști în energie. Acest dezechilibru a fost accentuat de faptul că statele europene au început să revină la centralele pe cărbune, odată cu scăderea disponibilității gazului rusesc din cauza tensiunilor din Ucraina și a sancțiunilor economice de pe continent.

Reîntoarcerea la utilizarea combustibililor fosili mai vechi și mai poluanți a stârnit nemulțumirea mediului ecologist, dar a fost considerată o măsură temporară pentru a stabiliza sistemele energetice naționale și pentru a face față creșterii prețurilor la energie.

Dependenta Europei de resursele pe care nu le controlează

Evenimentele din Iran aduc în prim-plan o temă aflată în umbra politicii oficiale: cât de dependentă este Europa de resursele energetice din afara continentului? În timp ce state precum România caută alternative la importurile de gaz rusesc, multe dintre cele mai importante resurse provin din regiuni aflate sub influență geopolitică instabilă.

Prin reluarea intensivă a centralele pe cărbune, oficialii europeni recunosc faptul că nu dețin controlul asupra fluxurilor de materie primă. În același timp, planurile de tranziție energetică, care vizează reducerea dependenței de combustibili fosili, sunt puse în dificultate de aceste evenimente.

Analiștii atrag atenția că Europa trebuie să-și diversifice sursele și să investească mai mult în energie regenerabilă pentru a evita situații în care evenimente din alte părți ale lumii pot destabiliza profund sistemul energetic continental.

De exemplu, Comisia Europeană a anunțat că va accelera proiectele de energie eoliană și solară, dar timpul necesar pentru a atinge un nivel de independență reală rămâne lung, iar riscurile asociate geopoliticii se mențin.

Pe termen scurt, însă, riscul rămâne ca fluctuațiile din străinătate să continue să afecteze prețurile și stabilitatea energetică a Europei, într-o situație în care controlul asupra resurselor esențiale lipsește cu desăvârșire. În această conjunctură, statele membre trebuie să decidă dacă vor dependa din ce în ce mai mult de resurse externe sau vor investi masiv în propriile capacități de producție energetică. În cursul zilei de 15 martie 2023, ministrul Energiei din România a anunțat că în următoarele două luni va fi finalizat un proiect de extindere a centralelor pe cărbune din Galați, ca răspuns temporar la criza energetică generată de instabilitatea din Orientul Mijlociu.

Sursa: HotNews