Unul dintre cei mai tineri primari din România, Alina Ioana Georgescu, îndrăznește să vadă în tehnologia inteligenței artificiale (AI) un aliat cheie pentru modernizarea administrației locale. La doar 29 de ani, ea administrează cu succes orașul Moldovița, o comună aflată în nordul țării, și vorbește despre impactul inovării digitale în administrație, precum și despre salariile din primărie, în exclusivitate pentru noi.
Tinerii și tehnologia: o combinație necesară pentru modernizarea administrației locale
Pentru Georgescu, adaptarea la noile tehnologii devine o prioritate, mai ales în contextul rarității tinerilor în funcții administrative de această categorie. „Inteligența artificială are potențialul de a transforma modul în care gestionăm resursele, serviciile și relația cu cetățenii. Sunt convinsă că, adoptând aceste tehnologii, putem crește eficiența și transparența actului administrativ”, spune ea, explicând că primăria pe care o conduce intenționează să implementeze în viitor proiecte pilot bazate pe AI, care să optimizeze fluxurile interne și interacțiunea cu locuitorii.
Indicii de digitalizare și automatizare devin astfel priorități pentru administrațiile locale, iar Georgescu crede că tinerii pot aduce o perspectivă nouă, mai dinamică, în mediul public. În opinia ei, însă, tehnologia trebuie folosită cu responsabilitate, nu ca un scop în sine, ci ca o metodă de a servi mai bine comunitatea.
Salarii, transparență și eforturile de a atrage tineri specialiști în primărie
Un alt aspect discutat în exclusivitate ține de modul în care s-au adaptat salariile pentru personalul din primăria Moldovița, într-un domeniu unde, de regulă, salariile sunt mai mici comparativ cu cele din mediul privat sau alte sectoare. „Salariile noastre sunt competitive în raport cu mărimea localității și bugetul disponibil”, explică Georgescu, subliniind că a fost nevoie de un efort pentru a atrage tineri specialiști în echipă, în condițiile în care lipsa de resurse financiare rămâne o problemă frecventă pentru administrațiile mici.
Ea recunoaște însă că motivarea personalului și transparența sunt cheia pentru funcționarea eficientă a instituției. „Am făcut publice salariile și am încurajat comunicarea deschisă, pentru ca angajații noștri să simtă că fac parte dintr-un proiect comun”, adaugă primarul. În acest context, ea speră că, pe termen lung, tinerii vor vedea în administrație o opțiune de carieră stabilă, utilă și inovatoare.
Contextul tinerilor primari în peisajul administrativ românesc
Dincolo de Cluj-Napoca sau Timișoara, unde tinerii politicieni acționează în contexte mai largi, primarii de provincie precum Georgescu reprezintă un exemplu de asumare a unor responsabilități la vârsta relativ mică. În ultimii ani, tot mai mulți tineri au început să se implice în administrație, fiind motivați de dorința de a schimba lucrurile din temelii, dar și de oportunități de adaptare a serviciilor publice la vremurile moderne.
Astfel, Georgescu preia o misiune nu doar administrativă, ci și simbolică, în contextul în care generația tânără devine tot mai interesată de implicarea civică și de inovare. Pe plan local, ea reușește să atragă atenția asupra potențialului de a valorifica noile tehnologii pentru un bine comun mai bine gestionat, mai transparent și mai aproape de cetățeni. În condițiile în care adoptarea AI în administrația publică devine tot mai frecventă pe plan internațional, este clar că și România trebuie să-și ajusteze ritmul pentru a nu rămâne în urmă.
Perspectivele pentru primarii tineri, precum Georgescu, sunt promițătoare, însă succesul depinde de modul în care tehnologia va fi integrată în mod responsabil și de capacitatea autorităților locale de a atrage și forma resurse umane competente. La fel cum și-a propus, ea vizează să devină un exemplu pentru colegii din alte zone, arătând că și vârsta poate fi un atu în administrația publică modernă.
