Primăria Capitalei intenționează să pună în funcțiune, până la sfârșitul anului 2026, o rețea extinsă de refugii anti-caniculă menite să protejeze populația în fața temperaturilor extreme ce devin tot mai frecvente odată cu schimbările climatice. Această inițiativă reprezintă un pas decisiv către adaptarea orașului la noile realități meteorologice și are în vedere crearea unui sistem de adăposturi gratuite, distribuite strategic pentru a asigura siguranța și confortul celor vulnerabili în perioadele de caniculă sau ger sever.
Crearea unei rețele de adăposturi pentru bulevardele urbane
Proiectul, aflat în dezbatere în cadrul următoarei ședințe a Consiliului General al Municipiului București, se bazează pe utilizarea infrastructurii deja existente, evitând astfel costurile suplimentare de extindere. În interior, refugii trebuie să asigure temperaturi de cel mult 27 de grade Celsius vara și minim 19 grade iarna, fiind echipate cu aer condiționat, apă potabilă, grupuri sanitare și zone de odihnă. Suprafața minimă pentru fiecare utilizator va fi de 5 metri pătrați, iar aceste spații vor fi completate cu materiale informative despre cum să ne protejăm în fața efectelor schimbărilor climatice.
Pentru adăposturile din exterior, situația se schimbă semnificativ. Acestea vor fi amplasate în parcuri și zone verzi, fiind echipate cu spații umbrite, surse de apă și mobilier urban. Suprafețele trebuie să atingă minimum 50 de metri pătrați, excluzând căile de acces și zonele tehnice, pentru a oferi un refugiu adecvat în perioadele de temperaturi extrem de ridicate. Ideea este ca, în maxim două decenii, fiecare locuitor al Bucureștiului să fie la cel mult 300 de metri de un astfel de adăpost, adică la o distanță propice pentru un acces rapid în cazul unor valuri de caniculă.
Finanțare, responsabilități și implicații ale operatorilor privați
Din punct de vedere financiar, proiectul beneficiază de un impact redus asupra bugetului local, toate spațiile fiind utilizate din patrimoniul Primăriei și al instituțiilor subordonate. Însă responsabilitatea pentru menținerea și operarea refugiiurilor va fi partajată între autorități, organizații non-guvernamentale și operatori privați, aceștia din urmă fiind invitați voluntar să participe. Participanții trebuie să asigure gratuit accesul publicului, respectarea standardelor tehnice și afișarea vizibilă a siglei și a materialelor informative ale rețelei.
Este important de menționat că restaurantele, barurile și cafenelele sunt excluse din această rețea, cu excepția farmaciilor și librăriilor, pentru a evita conflictele între spațiile comerciale și necesitatea de a oferi protectie cetățenilor în timpul temperaturilor extreme. În același timp, sectorul privat trebuie să accepte evaluări periodice ale conformității și să contribuie la promovarea rețelei, așa cum prevede strategia municipală pentru adaptarea la schimbările climatice.
Extinderea sistemului și perspectivele pe termen lung
Până în 2026, Primăria vizează instalarea a cel puțin 80 de refugii, urmând ca numărul acestora să atingă 160 în anul următor. Obiectivul final este ca, până în 2028, majoritatea locuitorilor capitalei să aibă un refugiu la cel mult 10 minute de mers pe jos, o distanță rezonabilă pentru a putea fi accesată rapid în cazul unor valuri de căldură sau ger extrem. Pentru asta, Direcția de Mediu a Primăriei se va ocupa de evaluarea și certificarea locațiilor eligibile, precum și de publicarea hărților și de întocmirea rapoartelor de monitorizare.
În plus, transportul public și alte mijloace de comunicare vor fi implicate în promovarea rețelei, prin afișarea gratuită a informațiilor în stații și vehicule, pentru a sensibiliza și a informa cât mai mulți cetățeni. În paralel, Primăria va dezvolta un studiu pilot privind riscurile climatice din Capitală, obținând fonduri nerambursabile și încheind parteneriate cu instituții academice și ONG-uri, pentru a analiza evoluția fenomenelor extreme și pentru a ajusta și îmbunătăți sistemul.
Orașul Bucuresști devine, astfel, mai pregătit pentru provocările viitorului, urmărind să protejeze populația vulnerabilă și să reducă pe termen lung riscurile de sănătate și de deces asociate cu efectele caniculei, în contextul unei capitale europene cu o densitate urbană crescută și cu un climat tot mai imprevizibil. Măsurile adoptate reflectă angajamentul autorităților locale în fața unei realități din ce în ce mai dificil de gestionat, însă cu perspective clare de adaptare și reziliență.
Sursa: Buletin.de
