Primăria Sectorului 4 anunță inaugurarea unui nou pasaj rutier la Apărătorii Patriei, însă realitatea administrativă și legală a proiectului trenează, iar controversele sunt departe de a fi încheiate. La evenimentul organizat sâmbătă, edilul Daniel Băluță a prezentat cu mândrie începutul montării tablierului metalic pentru ceea ce promite a fi un pasaj modern, menit să reducă traficul aglomerat și să funcționeze drept un punct multimodal de transport. Cu o lungime estimată la 860 de metri și două benzi pe sens, proiectul valorează, potrivit edilului, 120 de milioane de lei și ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului.
Băluță a subliniat beneficiile așteptate de la noul pasaj. „Acest pasaj este a doua piesă din ceea ce înseamnă inelul median de circulație în Sectorul 4. Am construit deja pasajul Europa Unită, iar până la finalul anului vom reuși să finalizăm acest pasaj, care va îndeplini două obiective foarte importante. Pe de o parte, va degreva această intersecție foarte importantă pentru toți bucureștenii, iar pe de altă parte va reprezenta un punct multimodal de transport”, a afirmat primarul. Acesta a explicat că venirea stațiilor de tramvai, conectate prin lifturi și escalatoare, va facilita tranziția dintre metrou și transportul de suprafață, urmând să ofere un sistem integrat, modern și eficient.
Totuși, acest entuziasm pare să fie contrazis de informațiile primite recent de la Direcția Transporturi a Primăriei Generale a Capitalei. Conform unei adrese oficiale trimise către primarul general Ciprian Ciucu și consultate de Buletin de București, proiectele de infrastructură rutieră din Sectorul 4 nu respectă prevederile legale. În document se precizează clar că primăria sectorului nu a primit avizul necesar de la Comisia Tehnică de Circulație, partea esențială pentru autorizarea oricărui proiect de amploare rutieră în București, deoarece planurile nu respectă Planul Urbanistic General (PUG) și Planul Urbanistic Zonal (PUZ).
Specialiștii din cadrul Direcției Transporturi indică faptul că pasaje precum cel de la Apărătorii Patriei, precum și al doilea pasaj în faza de autorizare între Șoseaua Olteniței și Strada Ion Iriceanu, au fost inițiate fără avizul tehnic necesar. În plus, se critică configurarea geometrică a acestor proiecte, menționând că acestea contravin atât prevederilor urbanistice, cât și soluțiilor avizate inițial în faza Studiului de Fezabilitate. Astfel, se arată în adresa oficială, „configurația geometrică a pasajului contravine atât prevederilor PUG şi PUZ S4 (zona sud), cât şi soluției avizate la faza SF (propusă chiar de Sectorul 4) și nu mai permite amplasarea optimă a viitoarei căi de rulare a tramvaiului și tranzbordarea intermodală facilă tramvai-metrou”.
Conflictele legale persistă, de vreme ce în același timp, primăria de sector continuă lucrările, chiar și în absența avizelor oficiale. În cazul pasajului de la intersecția dintre Șoseaua Olteniței și Strada Vitan-Bârzești, procesul de autorizare este în impas, iar specialiștii resping orice astfel de proiect fără respectarea avizului CTC, pentru că acesta afectează configurația urbanistică și funcționalitatea sistemului de transport. În acest context, oficialii din cadrul Primăriei Capitalei susțin că, până acum, Sectorul 4 nu a respectat legea, încălcând cerințe esențiale de autorizare.
Pentru construcția pasajelor, inclusiv cel de la Apărătorii Patriei, primăria de sector a fost nevoită să aloce fonduri considerabile, de peste 120 de milioane de lei, fără ca proiectele să beneficieze încă de toate avizele necesare. Îngrijorător, acest aspect poate avea implicații atât în plan legal, cât și în cel al siguranței, dacă deciziile au fost luate fără respectarea cadrului legislativ și standardelor tehnice.
Pe fondul acestor conflicte administrative și legale, întrebarea principală rămâne dacă proiectele de infrastructură semnificative din Sectorul 4 vor putea fi finalizate în condițiile respectării tuturor procedurilor legale. Or, dacă acestea vor fi continuate în ciuda opozitiei din partea instituțiilor de control, riscul de contestații și amânări poate fi în creștere. În același timp, autoritățile promit finalizarea pasajelor în termen, însă realitatea juridică și tehnică pare să indice o cursă a paradoxurilor, în care promisiunile și realitatea urbanistică se află pe drumuri paralele, fără să se intersecteze armonios.
Sursa: Buletin.de
