Primăria Capitalei se confruntă cu un colaps financiar iminent, iar scenariul falimentului pare tot mai aproape dacă actuala situație bugetară nu se va schimba. În contextul în care fințele orașului sunt grav afectate, primarul general Ciprian Ciucu a tras un semnal de alarmă sever, precizând că, dacă guvernul va continua să împartă fonduri către sectoarele capitalei în mod neuniform sau insuficient, instituția se va afla în incapacitate de plată până la sfârșitul anului.
Bucureștiul, în pragul falimentului din cauza gestionării deficitare a fondurilor
Primarul a explicat că, deși primește doar o fracțiune din fondurile necesare, actualul buget de stat și modul de alocare a resurselor împiedică dezvoltarea și funcționarea normală a capitalei. În luna ianuarie, Primăria Capitalei a primit doar 317 milioane de lei din fonduri locale, o sumă insuficientă comparativ cu anii precedenți, când alocările au fost permanente mai mari: 358 milioane în 2022, 488 milioane în 2023 și 551 milioane în 2024.
„Problema structurală a bugetului Bucureștiului lovește în PMB încă de la începutul anului. Am primit 1/12, conform legii, până ce vom avea aprobat bugetul. Cel mai repede, acest lucru, să avem un buget local votat în Consiliul General, s-ar putea întâmpla în martie,” a declarat Ciprian Ciucu, într-un mesaj postat pe Facebook, subliniind dificultățile financiare cu care se confruntă orașul.
De unde pleacă banii și cum se cheltuiesc?
Primarul detaliază modul în care fondurile de care dispune instituția sunt allocate, arătând cu claritate impactul asupra serviciilor publice. Din suma totală, o pătrime se duce pe salariile angajaților din aparatul administrativ și companiile de stat subordonate, în timp ce alte roughly 18 milioane de lei acoperă ratele și dobânzile la datorii istorice.
„Aceste cheltuieli, împreună cu plățile pentru litigii și arierate, consumă cea mai mare parte a bugetului, lăsând doar aproximativ 20 de milioane de lei pentru alte necesități,” explică edilul, accentuând gravitatea situației. Sumele alocate pentru funcționarea serviciilor de transport, iluminat public sau pentru plata salariilor la companii precum Termoenergetica și STB sunt, de asemenea, extrem de limitate, adăugând o presiune uriașă pe resursele disponibile.
Îngrijorarea majoră este dată de faptul că aceste fonduri se epuizează rapid, iar în condițiile în care bugetul nu va fi aprobat adecvat, orașul riscă un lockdown economic și administrativ, cu consecințe grave pentru locuitori.
Perspective și soluții pentru redresare
Ciprian Ciucu a făcut apel la toate forțele politice și la conducerea centrală pentru adoptarea unor măsuri urgente, inclusiv majorarea cotei alocate Capitalei în bugetul național la cel puțin 70%, pentru a evita falimentul. În același timp, el anunță intenția de a initia reforme structurale majore la nivel local, prevăzând modificări administrative, reducerea cheltuielilor și eficientizarea resurselor.
„Voi face ce trebuie făcut pentru orașul nostru, chiar dacă va trebui să suport înjurături și critici,” susține primarul, exprimând hotărârea de a merge mai departe cu reformele. La începutul lunii martie, el promite să prezinte un plan detaliat de restructurare, dar precizează că, chiar și în aceste condiții, va fi dificil să acopere toate datoriile acumulate, în special cele generate de subvențiile către STB și Termoenergetica.
Un apel la responsabilitate politică
Pentru a preveni colapsul, Ciprian Ciucu solicită sprijinul coaliției de la guvernare, în special al liderilor PSD, USR și UDMR, pentru a susține un pact național menit să refacă infrastructura și funcționarea normală a primăriei. El speră ca președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan să se implice activ în aceste reforme și să aplice principiile referendumului pentru decizii de o asemenea importanță.
În condițiile în care orașul se află într-o criză financiară acută, primarul Ciucu nu-și ascunde preocuparea și ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea managementului administrativ actual. Rămâne de văzut dacă inițiativele și reformele anunțate vor fi suficiente pentru redresarea financiară a Bucureștiului, care, din păcate, riscă să devină un exemplu de gestionare defectuoasă a banilor publici la nivel național.
