Primăria Capitalei anunță startul unor proiecte de anvergură pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea orașului, dar realitatea de pe teren a rămas cumva în urma promisiunilor, cu progrese mult mai lente decât s-ar fi așteptat bucureștenii. În ciuda planurilor ambițioase, în acest an administrația locală se confruntă cu provocări majore legate de implementarea investițiilor vechi și de gestionarea resurselor disponibile.
Proiecte de infrastructură în întârziere și probleme cu tramvaiele
Unul dintre cele mai așteptate proiecte vizează reabilitarea rețelei de tramvai din capitală, unde, din cele aproape 50 de kilometri incluși în planul inițial, doar 4,5 kilometri au fost finalizați, și cu probleme în recepție. Constrângerile financiare și întârzierile administrative sunt principalele motive ale acestei stagnări, chiar dacă primăria promite că vor fi resolve în următorii ani. În plus, alte 26 de kilometri de linie de tramvai sunt în curs de reabilitare pe străzi precum Bd. Expoziției, Str. Victor Popișteanu și Calea Călărași, urmând ca și alte tronsoane, inclusiv Bd. Dimitrie Pompeiu și Bd. Mihalache, să intre în lucru. Termenul estimat pentru finalizarea acestor proiecte a fost stabilit pentru anul 2029, iar pentru perioada de execuție, transportul alternativ este oferit prin autobuze ale Societății de Transport București (STB).
În aceeași zonă, Primăria Capitalei se confruntă cu probleme legate de Pasajul Basarab, folosit de peste un deceniu, dar fără a fi recepționat oficial, fapt ce a dus la degradare și lipsă de întreținere. Instituția intenționează acum finalizarea formalităților pentru recepția pasajului, urmând să înceapă lucrările de reparație și întreținere.
Investiții anunțate și planuri de moment pentru modernizare
Pe lângă proiectele de infrastructură legate de transport, administrația locală se concentrează și pe alte inițiative de amploare. Printre acestea se numără urgentarea lucrărilor la Prelungirea Ghencea, proiect important pentru fluidizarea traficului în sud-vestul capitalei, extinderea și reabilitarea Bulevardului Dimitrie Pompeiu și modernizarea Patinoarului Flamaropol, locație simbol pentru comunitatea sportivă din București. De asemenea, se pun bazele pentru reabilitarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public și îmbunătățirea semaforizării în multiple zone ale orașului, pentru a face față noilor provocări și pentru a crește calitatea vieții bucurestenilor.
De asemenea, se dezvoltă și proiecte sociale și culturale, precum conservarea Palatului Voievodal Curtea Veche sau identificarea soluțiilor de mentenanță pentru Arena Națională, toate acestea fiind parte din viziunea administrației de a transforma Bucureștiul într-un oraș modern și sustenabil.
Implicații financiare și apel la sprijin politic
Încercând să gestioneze aceste proiecte extinse și costisitoare, Primăria Capitalei se confruntă cu o criză bugetară majoră. Primarul Ciprian Ciucu avertizează că dacă guvernul va redistribui fonduri către sectoare sau alte priorități, primăria riscă să ajungă în incapacitate de plată. În prezent, din bugetul alocat, o parte semnificativă merge pe salarii, subvenții și plata datoriilor vechi, ceea ce limitează drastic resursele pentru investiții.
Ciprian Ciucu a adus în discuție și necesitatea sprijinului politic pentru continuitatea proiectelor începute, precum cele de reabilitare a străzilor, modernizare a clădirilor publice și dezvoltare urbanistică, și a făcut un apel la sprijinul președintelui și al coaliției pentru a face față acestor provocări. El a menționat, printre altele, că primăria va trebui să gestioneze cu responsabilitate fondurile existente, pentru a evita, în cele din urmă, situația aproape de a intra în incapacitate de plată.
În ultimele zile, Bucureștiul pare să traverseze o perioadă de incertitudini financiare și administrative, dar cu speranța că proiectele începute vor fi susținute și dezvoltate în continuare. Rămâne de urmărit dacă, în condițiile actuale, planurile de modernizare vor putea prinde contur și dacă orașul va reuși să depășească aceste obstacole pentru a se apropia de standardele dorite de administratori și cetățeni.
