Primăria Capitalei și primăriile de sector, din nou în criză după ninsorile abundente din această iarnă
Ninsorile record care au lovit Bucureștiul săptămâna trecută s-au dovedit a fi o probă de rezistență pentru autoritățile locale, dezvăluind susceptibilitatea sistemului administrativ în gestionarea situațiilor de urgență. În mijlocul codului roșu de ninsori și viscol, emis de Administrația Națională de Meteorologie, primăriile de sector au fost luate prin surprindere, iar criticile cetățenilor s-au intensificat odată cu întârzierile în intervenție și lipsa de eficiență a utilajelor de deszăpezire.
Încă peste 12 ore de la încetarea avertizării, mulți bucureșteni se confruntă cu străzi secundare blocate și drumuri inaccesibile, în special în zonele din Sectoarele 1, 3 și 5. Filmările și fotografiile postate pe rețelele sociale ilustrează astfel de situații: mașini care s-au blocat în zăpadă sau circulație dificilă, adesea fără o soluție de intervenție clară din partea autorităților locale. În timp ce în unele sectoare s-a început curățarea, nivelul de nemulțumire publică a crescut, fiind la ordinea zilei întrebări despre eficiența utilajelor și mobilizarea echipelor de intervenție.
Lipsa de coordonare și veridicitatea raportărilor au devenit, de asemenea, subiecte de discuție. Primăria Capitalei a acuzat operatorii de salubritate că ar fi declarat pentru raportări un număr mai mare de utilaje și angajați decât cei reali utilizați pe teren. În cazul în care aceste suspiciuni se vor dovedi întemeiate, responsabilii riscă sancțiuni, a declarat conducerea administrației locale. Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că „sectoarele trebuie să facă controale, să verifice dacă operatorii de la salubrizare au suficiente utilaje în bază”, pentru a evita astfel de situații delicate.
De fapt, raportarea de către operatorii de salubritate a unor date extrem de optimiste privind utilajele și personalul mobilizat a ridicat semne de întrebare asupra transparenței și corectitudinii comunicărilor oficiale. În cele mai intense zile ale ninsorii, aceștia au declarat că au utilizat peste 298 de utilaje și peste 1.750 de muncitori, precum și peste 8.400 de tone de material antiderapant. Însă, realitatea de pe teren pare să fie diferită: filmări și mărturiiază arată că în unele zone intervențiile au fost sporadice sau incomplete, iar utilajele prezentate nu au fost suficiente pentru situația de criză.
Situația a stârnit, astfel, controverse legate de modul în care autoritățile gestionează porțiunea critică de ger și ninsori, dar și despre resursele reale și coordonarea între primării. Primăria Capitalei a anunțat că Poliția Locală face cercetări cu privire la raportările operatorilor de salubritate, pentru a verifica dacă instrumentele de intervenție erau în numărul și starea corespunzătoare. În cazul unor nereguli, urmează sancțiuni aspre, inclusiv penalizări financiare sau pierderea contractelor.
Pentru bucureșteni, procesul de deszăpezire pare, de data aceasta, mai mult o luptă cu situația decât una câștigată. În timp ce oficialii susțin că au fost mobilizate cele mai mari echipe și utilaje disponibile, realitatea de pe străzi contrazice aceste declarații. Fiecare oraș de sector are propriile probleme, de la drumuri lăsate în ceață de zăpada netransformată, până la blocaje și mașini abandonate. În lipsa unei strategii solide și a resurselor suficiente, se pare că povara va rămâne tot în cârca cetățenilor, care sunt meiși tot mai nervoși și mai sceptici față de promisiunile autorităților.
După această încercare dificilă, întrebările despre capabilitatea tehnocratică și administrativă a Bucureștiului rămân în aer. În timp ce specialiștii îndeamnă la o planificare mai bună pentru sezonul următor, iar programul de intervenție pare să fie dezorganizat, vremea continuă să fie imprevizibilă. Perspectivele rămân incert, în timp ce tensiunea între așteptări și realitate crește, prevăzând poate o reevaluare mai profundă a modului în care gestionăm aceste situații de criză.
