Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie în ultimul trimestru al anului 2026, dacă va exista o schimbare în politicile monetare, însă momentul rămâne incert. Analiștii băncii Erste anticipează o posibilă recesiune în economia națională, ceea ce ar putea determina BNR să adopte măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea ratelor dobânzilor, chiar dacă în prezent se păstrează o poziție precaută.
Deși majoritatea experților anticipează ca rata dobânzii de referință să rămână stabilă în ședința din 7 aprilie, incertitudinea internațională și presiunile externe, inclusiv deprecierea leului, pot influența deciziile BNR. Banca Centrală ar putea adopta un ton restrictiv, deoarece tensiunile create de turbulențele externe și tendințele inflaționiste globale se reflectă asupra economiei locale.
Potrivit analiștilor Erste, în lipsa unor semnale clare privind o schimbare a politicii monetare, comunicatul oficial va evidenția doar o posibilă revizuire în sens ascendent a prognozei inflației, având în vedere incertitudinea legată de evoluțiile globale și interne. În plus, conferința de presă anunțată, pentru aceeași dată, va încerca să transmită o poziție mai fermă, accentuând riscurile de creștere a inflației.
Unul dintre factorii esențiali în luarea deciziilor va fi comportamentul inflației în următoarele luni. Achizițiile de informații și prognozele actualizate privind indicele prețurilor de consum din raportul din mai vor fi analizate pentru a evalua dacă BNR va avea nevoie să ajusteze politica monetară. Economiștii consideră că, deși majorarea ratei dobânzii este puțin probabilă în perioada următoare, Banca poate opta pentru gestionarea mai strictă a lichidităților, pentru a limita presiunile de depreciere a leului.
Specialiștii Erste estimează că, având în vedere schimbările în profilul inflației pe termen scurt, reducerile drastice ale ratei dobânzii vor putea fi discutate cel mai devreme la ultima ședință din 2026, programată pentru noiembrie, și vor fi însoțite de o prognoză actualizată. În același timp, banca centrală va urmări evoluțiile de pe piața europeană, în special deciziile BCE, care preconizează două majorări ale ratelor dobânzii până în septembrie.
Inflația a fost revizuită în sus pentru finalul anului 2026, acum fiind estimată la 5,1%, față de 4,6% anterior. Aceasta este influențată în principal de impactul șocului de preț al petrolului, precum și de creșterea prețurilor la carburanți, care au crescut cu aproximativ 11% în martie față de februarie. Impactul prețurilor energie și combustibili poate menține inflația peste ținta stabilită de BNR, punând presiune pe evoluția ratei de inflare pentru anul viitor.
Guvernul a implementat recent măsuri pentru atenuarea efectelor șocului energetic asupra gospodăriilor, însă chiar și cu aceste intervenții, prețurile la pompă continuă să înregistreze creșteri. La nivel oficial, plafonul pentru prețurile gazelor naturale a fost prelungit până în 2027, iar măsurile pentru plafonarea prețurilor alimentare de bază au fost extinse cu trei luni, pentru a limita corecția prețurilor și a tempera inflația.
Deși se preconizează o încetinire aparentă a inflației în lunile următoare, factorii globali precum prețurile petrolului și turbulențele din piețele internaționale vor fi monitorizați îndeaproape de BNR. Pe termen mediu, accentul va fi pus pe analiza efectelor relaxării fiscale și pe indicatorii de încredere economică, care, în prezent, indică o posibilă recesiune în economia națională.
Creșterea PIB-ului sub potențial și indicatorii privind încrederea consumatorilor, deja la minime istorice, susțin scenariul unei contracții economice pentru primul trimestru al anului 2026. Pe fondul condițiilor de pe piața muncii, salariile reale în scădere și tensiunile politice interne complică deciziile BNR privind ajustările de rată, în timp ce relaxarea fiscală și măsurile de suport implementează un cadru complicat de gestionare a evoluției economice.
Pe parcursul anului, deciziile BNR vor fi urmărite cu atenție, însă momentul cel mai probabil pentru eventuala reducere a dobânzii va fi în ultimul trimestru, după ajustări ale prognozelor și o evaluare a efectelor măsurilor de politică monetară și fiscală. În această perioadă, banca centrală va continua să monitorizeze evoluțiile macroeconomice și deciziile Uniunii Europene, influențând astfel orientarea politicii monetare naționale.
Sursa: Economedia.ro
