Procesul judecătoresc privind contestarea legalităţii retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR continuă să fie o temă tensionată în justiția din București, după ce instanța a amânat, pentru a doua oară, dezbaterile legate de această cauză. Recent, Tribunalul București a respins solicitarea avocaților celor implicați, Petre Băjenaru și Maria Cocoru, de schimbare a judecătorului, invocând lipsa de fundament pentru o astfel de inițiativă.
Eliberarea procesului de blocaje procedural
Decizia de a nu schimba judecătorul a fost pronunțată vineri, 6 februarie, și marchează un pas important în desfășurarea procesului, care a fost reluat după o serie de contestări și amânări. În prezent, cauza poate continua, fiind stabilit un nou termen pentru 27 ianuarie, însă testul acestei decizii va fi în software-ul final al instanței, odată cu încheierea deliberărilor și hotărârea finală asupra fondului cauzei.
Este relevant și faptul că decizia de respingere a cererii de înlăturare a judecătorului nu poate fi atacată individual, ci doar o poate fi contestată împreună cu hotărârea finală a cauzei, prin proces de apel.
Contextul dosarului și implicarea controversată a moștenitorului Cocoru
Dosarul în sine are o importanță simbolică și legală, fiind un test al legitimității retrocedărilor de terenuri în zona Parcului IOR. În 2005, fostul primar general Adriean Videanu a emis dispoziții de retrocedare pentru cele 12 hectare, acțiune contestată de Grupul Civic IOR-Titan, care consideră că aceste retrocedări au fost ilegale și au urmărit privatizarea unor porțiuni din parc în detrimentul interesului public.
De mai bine de un an, cazul a devenit și mai complicat, odată cu apariția lui Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, ca moștenitor al acesteia și ca actor principal în litigiu. În timpul unei ședințe de judecată din ianuarie, avocatul Cocoru și cei ai lui Băjenaru au contestat reluarea procesului, pe motiv de procedură incorectă și lipsă de imparțialitate. În momentul în care instanța a respins aceste solicitări, avocații lui Băjenaru au cerut înlocuirea judecătorului Constantin-Claudiu Ulariu, afirmând că acesta nu ar fi imparțial, invocând chiar antepronunțarea.
Implicarea controversată a lui Petre Băjenaru în afaceri imobiliare și conexiunile politice ale familiei sale adaugă un strat suplimentar de tensiune în acest caz. Conform investigațiilor, familia Băjenaru, în special prin compania BASP Property SRL și alte firme asociate, deține active și realizează tranzacții în zona terenului retrocedat, fiind considerată de unii ca fiind în spatele distrugerii și al unor intervenții nejustificate în parc.
Context politic și social în urmă cu 18 ani
Retrocedările din Parcul IOR, deși au fost oficial emise în anii 2000, sunt încă extrem de contestate de comunitatea locală și de grupurile civice, care susțin că au abolitat dreptul public la un parc urban de patrimoniu, unde au fost construite sau distruse, peste noapte, șosele și construcții private. Implicarea unor nume cu notorietate în afaceri imobiliare și conexiunile politice ale unor persoane din familie, precum Petre Băjenaru, sporesc suspiciunile de corupție și abuz.
De-a lungul anilor, acest caz a devenit unul simbol al problemelor de transparență și legalitate în procesul de retrocedare a terenurilor din România, simbolizând totodată lupta pentru apărarea interesului public împotriva unor interese economice și politice periculoase.
Ultimele decizii din tribunal nu încheie totul, însă redeschid calea pentru un eventual final în care argumentele juridice și probele prezentate vor fi cruciale. Cu toate că procesul pare să fie departe de a fi încheiat, instanța a tras deja câteva semnale clare: cazul continuă să fie sub lupa publicului și a specialiștilor, iar lupta pentru adevar și transparență în această speță nu s-a încheiat. Rămâne de văzut dacă în hotărârea finală se vor face dreptate și dacă interesele politice și economice vor fi neutralizate pentru a proteja patrimoniul și dreptul comunității la spațiu verde.
