Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție controversate, investigate la comandă politică?
Apariția unor acțiuni anticorupție fără un context clar în spațiul public, care să indice o încălcare a legii, ridică suspiciuni de imixtiune politică sau influență din partea unor grupuri puternice. Astfel de intervenții par adesea artificiale și orchestrate, mai ales când țintele sunt persoane, companii sau organizații neguvernamentale.
Noul procuror general, CRISTINA CHIRIAC, a fost șefa DNA Iași, instituția care a declanșat recent o investigație împotriva CRISTINEI TRĂILĂ, membră PNL. Numirea CRISTINEI CHIRIAC în funcția de procuror general, susținută de Nicușor Dan, a fost justificată de acesta prin performanțele sale profesionale anterioare. Președintele României a subliniat atunci că a fost fericit să o vadă candidând pentru funcția de procuror general, mai ales după ce a trecut de testul de la Ministerul Justiției.
După numirea sa, instituțiile precum Parchetul General, DNA și DIICOT ar fi început să acționeze în conformitate cu interesele politice ale șefului statului, generând discuții și chiar șocuri în rândul opiniei publice. Această situație, coroborată cu influența unor magistrați asociați cu PSD, ar fi condus la o „vânătoare” a liderilor PNL și USR, partide care au refuzat colaborarea politică cu PSD.
Preferata, în acțiune
Ultima vizată de procurorii DNA Iași, unde CRISTINA CHIRIAC a activat ca șefă, este CRISTINA TRĂILĂ, secretar general-adjunct în Guvernul condus de ILIE BOLDOJAN și fost deputat PNL. Presa apropiată PSD a exploatat cazul pentru a critica activitatea lui ILIE BOLDOJAN și a persoanelor din subordinea sa.
CRISTINA TRĂILĂ este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Potrivit informațiilor apărute, investigația pare să vizeze faptul că i-ar fi permis omului de afaceri FĂNEL BOGOS să discute cu ILIE BOLDOJAN despre problemele întâmpinate la Autoritatea Sanitar-Veterinară, probleme ce au dus la închiderea unor ferme ale acestuia. Intervenția lui BOGOS la premier nu ar fi avut însă niciun efect, dar DNA ar fi considerat oportunitatea de a investiga un membru PNL.
Articolul sugerează că CRISTINA TRĂILĂ ar fi ultima victimă dintr-o serie de investigații considerate dubioase și executate la comandă politică. Publicația spotmedia.ro a menționat anterior că operațiunea DIICOT de la Dumbrava, Bihor, ar fi fost o punere în scenă pentru a-l compromite pe ILIE BOLDOJAN, iar evenimentele ulterioare ar fi confirmat utilizarea procurorilor în scopuri politice.
În luna iunie, CIPRIAN CIUCU, primarul sectorului 6 din București, a fost de asemenea pus sub control judiciar de către procurorii DNA într-un caz legat de o finanțare electorală. Aceasta contrastrează cu campania electorală a lui CĂLIN GEORGESCU, care și-a desfășurat campania cu milioane de euro fără a fi investigat pentru finanțarea acesteia, deși a declarat oficial că nu a investit fonduri proprii.
Amendamentul Fritz
Încercarea de a-l înlătura pe DOMINIC FRITZ de la Primăria Timișoara implică, conform articolului, procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, precum și judecători de la Curtea Constituțională. Scopul ar fi eliminarea unui lider USR care refuză să se alinieze directivele lui Nicușor Dan și să susțină un guvern PSD.
Mulți oameni consideră aceste cazuri drept coincidențe, dar logica inversă oferă o perspectivă diferită. De obicei, investigațiile penale de corupție pornesc de la informații circulate în spațiul public, evenimente șocante sau dezvăluiri de presă, care creează un ecou în societate.
Când luptă procurorii români cu corupția?
Un exemplu de investigație bazată pe fapte anterioare și vizibilitate publică este cazul IULIAN DUMITRESCU, președintele Consiliului Județean Prahova. Acesta a fost investigat de DNA în 2024, în urma bogăției afișate și a numeroaselor articole de presă care au expus posibile încălcări ale legii. În cazul Nordis, investigația a început după un documentar Recorder care a scos la iveală numeroase plângeri de înșelăciune.
În concluzie, de fiecare dată când o acțiune anticorupție apare brusc, fără un istoric de informații sau fapte publice care să indice o ilegalitate, ea pare artificială, pornită la ordin, cu scopuri politice sau determinate de interese puternice. Procurorii români, în special în cazurile de corupție, nu se autosesizează. Ei fie primesc ordine de la superiori, fie intervin în urma unei agitații publice semnificative, declanșate de evenimente majore, dezvăluiri media sau proteste.
Nicușor Dan a declarat recent că este mulțumit de activitatea procurorilor, confirmând, din perspectiva sa, acordul cu acțiunile acestora. Irosirea resurselor publice pentru investigarea unor persoane nevinovate, ca răspuns la comenzi politice, constituie, de asemenea, o formă de corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
