Profesorii Universității din București protestează împotriva noii politici de organizare a programelor de studiu, considerând că schimbările anunțate de conducerea universitară pot avea consecințe grave pe termen mediu și lung. Într-un memoriu adresat rectorului, președintelui senatului și Consiliului de Administrație, cadrele didactice solicită reevaluarea criteriilor care stau la baza funcționării programelor universitare, avertizând asupra riscului de a compromite calitatea și diversitatea ofertelor educaționale.
Decizia controversată a Consiliului de Administrație a aprins spiritele în rândul profesioniștilor din învățământul superior. Conform situației prezentate, documentul recent adoptat stabilește reguli mai stricte pentru păstrarea și funcționarea programelor de studiu, menite să asigure «eficiența și sustenabilitatea» acestora. Cu toate acestea, profesorii susțin că aceste măsuri pot duce, în mod paradoxal, la eliminarea unor arii de studiu și programe universitare de calitate, afectând în special specializările mai specifice sau mai recente, considerate „cu risc” din punct de vedere al performanței evaluărilor cantitative.
Principalul punct de nemulțumire îl reprezintă stabilirea unui prag de 66% din numărul minim de candidați pentru sesiunea de admitere din vară, considerat de cadrele universitare prea restrictiv și discriminatoriu. Profesorii solicită renunțarea la acest prag și reintroducerea sesiunii de toamnă pentru toate programele, astfel încât procesul de admitere să devină mai echitabil și accesibil. Aceștia argumentează că problema nu ține de atractivitatea programele, ci de condițiile precare în care studiază și învață tinerii. Condițiile din cămine, dotările insuficiente, lipsa alimentației adecvate și scăderea valorii burselor sunt, după spusele lor, factorii care determină tot mai mulți studenți să abandoneze cursurile.
În același timp, cadrele universitare cer o reevaluare a criteriilor de evaluare a programei, renunțând la indicatorul ratei de abandon, considerat injust și influențat de condițiile de studiu. „Rata de abandon a studenților este în creștere nu din cauza ‘neatractivității’ programelor, ci din cauza condițiilor precare pe care le au mulți dintre ei în sediile universității, multe dintre ele neadecvate studiului și predării, respectiv, în cămine”, explică profesoara de laFd Universitatea din București.
Unii dintre protestatari atrag atenția și asupra situației burselor, care își pierd din valoare și locurilor de cazare, precum și a dotărilor insuficiente din campusuri. Aceștia consideră că aceste probleme au un impact direct asupra motivației și performanței studenților, ceea ce are consecințe și asupra reputației instituției de învățământ superior. În același timp, profesorii cer implicarea universității în promovarea și susținerea programelor cu risc, pentru a evita scăderea calității și pentru a menține oferta educațională diversificată.
Contextul cu privire la aceste schimbări a fost influențat de noile strategii de eficientizare administrativă și de încercarea de a reduce costurile, însă rezultatele pot fi departe de ceea ce se intenționa. În condițiile în care o parte importantă a populației studențești reclamă condiții precare, problema devine și una socială, de acces la educație de calitate.
Dincolo de protestele și revendicările formulare de către profesori, Universitatea din București se află în fața unei încurcături complicate: oprirea unor programe sau restrângerea accesului din cauza criteriilor stricte poate afecta întregul sistem universitar, diminuând atractivitatea și nivelul de competitivitate. În ultimele zile, conducerea universității a anunțat că va analiza cu atenție solicitările formulate și că va căuta soluții pentru a consolida echilibrul dintre sustenabilitate și calitatea educației, dar deciziile concrete rămân încă în dezbatere.
Rămâne de văzut dacă dialogul deschis între management și corpul academic va conduce la modificări concrete, pentru ca universitatea să își păstreze atât reputația, cât și standardele de excelență în educație. Într-un context național în care tranzițiile și reformele din învățământ sunt în continuare agitate, situația de la București reflectă mai larg tensiunile dintre economisire, managementul resurselor și nevoia de a oferi tinerilor un mediu academic propice dezvoltării.
Sursa: Buletin.de
