Transformarea Dâmboviței: de la barieră betonată la un coridor verde și albastru al Bucureștiului
Capitolul următor al istoriei urbane a Bucureștiului începe cu reimaginarea malurilor râului Dâmbovița, dezechilibrată, astăzi, între estetic și funcțional. Albia betonată, ce a devenit o barieră în mijlocul orașului, urmează să fie transformată într-un corridor verde-albastru, o inimă verde vie ce va lega cartierele într-un spațiu de reconectare cu natura, răcorire și biodiversitate. Un proiect ambițios, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, avansează rapid și se estimează că va fi funcțional până în 2025, însă planurile pe termen lung vizează finalizarea întregului proces până în 2035.
### Reabilitarea malurilor: un proiect pentru răcorirea și protejarea orașului
Obiectivul la care se aspiră este mult mai mult decât înfrumusețarea unei zone despre care, în prezent, se vorbește mai degrabă ca despre o barieră fizică, decât ca despre un potențial spațiu public locuibil. „Transformarea albiei betonate a râului nu are doar un rol estetic, ci va contribui semnificativ în răcorirea Bucureștiului vara, în perioadele de caniculă, precum și protejarea de inundații”, explică arhitectul Teodor Frolu.
Inițiativa se înscrie în cadrul unui program numit „Dâmbovița Apă Dulce”, menit să readucă râul în viața orașului și să creeze un coridor urban comparabil cu cele de pe malurile Senei din Paris sau Dunării din Viena. În prezent, Dâmbovița este percepută, paradoxal, ca o barieră, mai degrabă un obstacol decât o oportunitate, iar transformarea sa va schimba fundamental această percepție. Proiectul prevede nu doar crearea de spații verzi extinse, ci și implementarea unei infrastructuri moderne, capabile să răcorească și să protejeze orașul în momentele de criză ale vremurilor moderne – valurile de căldură și riscul de inundații.
Concursul de soluții, lansat de asociație, a fost deschis dialogului public. Pe site-ul organizației pot fi consultate propunerile și ideile inovatoare, toate gândite pentru a crea un model de urbanism sustenabil. Cele șase proiecte selectate din cele 29 înscrise reprezintă doar începutul unei strategii de reconversie urbană cu impact pe termen lung.
### Reconstrucția Splaiului și alte perspective de dezvoltare
Un alt proiect majore vizează redarea Splaiului Independenței oamenilor, odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0. Potrivit arhitectului, odată ce traficul de tranzit va fi eliminat din centru, malurile Dâmboviței vor putea fi transformat în spații publice de petrecere a timpului liber. „Dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând”, menționează Frolu.
El consideră că, odată cu scoaterea traficului de tranzit, zona va putea fi transformată în ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai frumoase și utilizate spații ale orașului, dacă infrastructura va fi adaptată pentru promenadă, sport, relaxare. În timp, această șosea a trecutului, care în prezent strânește probleme de trafic și poluare, va deveni un liant între malurile Dâmboviței, un conector natural pentru comunitate.
Deși termenul de finalizare fixat inițial pentru 2035 poate părea îndepărtat, arată semne că realizarea proiectelor se va accelera, având în vedere investițiile vizibile în zone precum Piața Unirii sau Lacul Morii, care întrețin interesul pentru dezvoltări urbane durabile.
Perspectivele pentru București sunt evidente: o revitalizare a zonei Dâmboviței, un oraș mai răcoros, mai verde și mai conectat. Această transformare îi va schimba complet fața, făcând din râu un element central, nu un obstacol, în viața urbană a capitalei. Proiectele de amploare, încă în plină conturare, promit un viitor în care natura și infrastructura urbană vor conviețui armonios, pentru un oraș mai sănătos și mai primitor.
