Joi seara, în Piața Universității din Capitală, au avut loc manifestații cu un puternic caracter extremist, culminând cu un protest organizat de simpatizanți ai extremismului de dreapta. Evenimentul a atras câteva mii de oameni, majoritatea participanților înclinând spre manifestări de oroare față de noua Lege Vexler, prezentată de susținători ca fiind un pas necesar pentru combaterea extremismului și promovarea toleranței, dar văzută de opozanți ca o amenințare la libertatea de exprimare și un pas spre cenzură.
Un discurs plin de simboluri și cântece legionare
Între protestatari, s-au auzit la volume mari cântece legionare, iar unul dintre cele mai scandate și interpretate a fost „Șoim român”. Înregistrările video arată grupul de manifestanți cântând cu entuziasm versurile ce evocă eroismul legionar, cântic ce conține trimiteri directe la „moartea eroică” și la liderul mișcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Cântecul, pus în boxe, s-a auzit clar în piață, iar versurile respective făceau trimiteri la glorificarea unui trecut tumultuos, în care simbolurile naționaliste și ideile antisemite aveau un loc central.
Imagini înregistrate la fața locului arată și momentul în care melodia este interpretată cu entuziasm, în contextul unor discursuri și scandări împotriva legii pentru combaterea extremismului. Potrivit organizatorilor, manifestația nu avea ca scop promovarea ideologiilor radicale, ci doar exprimarea opoziției față de ceea ce consideră ei o lege restricționistă, menită să cenzureze opere și idei legate de istoria controversată a României interbelice.
Controverse și controverse legate de lege și trecutul legionar
Liderul manifestației, Claudiu Târziu, a declarat anterior că protestul vizează exclusiv Legea Vexler, respingând acuzațiile că manifestația are drept scop incitare la extremism sau promovare a intoleranței. În discursurile sale, el a invocat cazul poetului Radu Gyr, scriitor antisemit și fost legionar, sugerând că legile actuale ar putea duce la interzicerea unor opere considerate parte din patrimoniul cultural al națiunii.
Legea Vexler, adoptată în decembrie de Parlament, incriminează explicit distribuirea și promovarea materialelor fasciste și legionare, precum și exaltarea personalităților din trecutul extremist al României. În opinia criticilor, această legislație riscă să fie folosită pentru a cenzura anumite scopuri sau interpretări ale istoriei, în timp ce susținătorii o consideră un pas spre eradicarea discursului urii și a promovării intoleranței.
Istoria şi moștenirea Mișcării Legionare din România
Mișcarea Legionară, înființată în anii 1930 de Corneliu Zelea Codreanu, a reprezentat, în vremea sa, o organizație antisemită, extrem de violenta și influențată de ideologii fasciste. Organizația avea un caracter mistic și religios, fiind sprijinită financiar și paramilitar de structuri naziste precum SS. În perioada interbelică, membrii gărzilor de extremă dreaptă au fost implicați în acte violente, asasinate politice și atentate, toate fiind motorul unei mișcări care s-a terminat dramatic odată cu asasinarea fondatorului, în 1938.
După moartea lui Codreanu, conducerea a fost preluată de Horia Sima, iar mișcarea a continuat să promoveze idei extreme, legate de naționalism radical și antiromânismul militant. În timpul regimului mareșalului Ion Antonescu, legionarii au fost implicați în acțiuni violente și tentative de lovitură de stat, dar și în atrocități împotriva evreilor și altor minorități, fiind catalizatorul unor dintre cele mai dure episoade ale istoriei românești interbelice.
Un prezent tensionat, între nostalgii și interdicții
Reacțiile la protestul de joi au fost diverse, iar autoritățile au indus un climat de vigilentă, în timp ce opoziția și societatea civilă critică dur această manifestare ce pare să resusciteze și să glorifice trecutul extrem de controversat al mișcării legionare. În timp ce unii susțin că legea ar putea duce la cenzură și la interzicerea opere literare, alții avertizează asupra riscului de a permite discursului extremist să se răspândească nestingherit în spațiul public.
Perspectivele pe termen lung indică o nevoie acută de a combate extremismul, dar și de a păstra, în același timp, o kita de libertate în exprimare, pe fondul unei societăți încă divizate și conștiente de istoria sa violentă. Rămâne de văzut dacă astfel de manifestații vor deveni o frecventă prezență în societatea românească sau dacă măsurile legislative și alte forme de educație vor avea efectul de a diminua tentațiile extremiste și adorarea trecutului hulit.
