Proteste violente în Iran după recesiunea economică: cel puțin șapte morți
Demonstrațiile din Iran, stârnite de o economie în declin, s-au extins în zonele rurale ale țării, iar bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin șapte, incluzând atât protestatari, cât și membri ai forțelor de securitate. Autoritățile au raportat că violențele au izbucnit în mai multe orașe, în special în zonele populate de etnici Lur, cum ar fi Azna și Lordegan, unde au fost confirmate incidente violente.
Pe măsură ce nemulțumirile sociale cresc, prețurile și inflația au devenit teme centrale ale protestelor. „Protestele au fost generate de presiuni economice, de fluctuațiile monedei și de îngrijorările legate de trai”, a declarat Saeed Pourali, un oficial din provincia Lorestan. Asemenea afirmații reflectă realitatea crizei economice cu care se confruntă Iranul, moneda națională, rialul, depreciindu-se rapid, cu un dolar american atingând o valoare de 1,4 milioane riali.
Reacția autorităților: o mână de fier?
După primele incidente violente, numărul participanților la proteste este în scădere în capitala Teheran, dar în alte orașe violențele continuă să escaladeze. În Azna, filmările postate pe rețelele sociale arată protestatari arzând obiecte și auzind împușcături, cu strigăte de „Rușinea! Rușinea!” răsunând pe străzi. În acest context, autoritățile par să adopte o atitudine mai represivă. Trei persoane au fost raportate ucise în Azna, iar alte două în Lordegan.
Situația acestui ultim oraș este deosebit de critică, având în vedere tensiunile anterioare din 2019, când protestele s-au extins în urma dezvăluirii că un grup de pacienți cu HIV au fost infectați de ace contaminate într-o clinică locală. Între timp, oficialii raportează și arestări, iar locuitorii din Kouhdasht se tem de o reprimare violentă.
Vocea populației: ce spun demonstranții
În mijlocul acestor tensiuni, voci ale protestatarilor se fac auzite. Unul dintre manifestanți a declarat: „Nu mai putem trăi așa. Ne luptăm zilnic cu inflația, iar salariile nu cresc pe măsura prețurilor.” Această frustrare a fost amplificată de bilanțul tragic al protestelor recente. O tânără de 21 de ani, voluntar în Gărzile Revoluționare, a fost ucisă, iar incidentul a fost folosit de oficiali pentru a-i acuza pe protestatari de violență.
În contextul crizei economice, politicienii încearcă să abordeze problemele ridicate de protestatari, dar cu limitări. Președintele Masoud Pezeshkian a încercat să transmita un mesaj de deschidere către dialog, recunoscând că guvernul său nu are puterea necesară de a schimba rapid situația economică. „Putem să ascultăm vocile cetățenilor, dar dorințele acestora nu trebuie să fie influențate de cei care urmăresc profituri personale”, a punctat el.
Aceste evenimente arată o tensiune tot mai mare între populație și un guvern care se confruntă cu provocări internaționale suplimentare, de la presiuni externe la complexe dileme interne. Fără îndoială, falimentul economic și răspunsurile autorităților vor modela viitorul imediat al acestei națiuni în continuare scuturat de nemulțumiri.
