De Ziua Mondială a Fericirii, psihologul Radu Leca atrage atenția asupra faptului că fericirea nu reprezintă o stare de bine constantă, ci un echilibru delicat între emoții, sens și relații sigurante, construit cu grijă în familie zi de zi. Într-o societate unde adesea se pune accent pe reușite și imagini ideale, specialiștii în psihologie subliniază importanța regăsirii și menținerii sănătății emoționale, mai ales în cadrul familie, ca temelie pentru bunăstare individuală și socială.
Fericirea, o construcție zilnică
Pentru psihologul Radu Leca, fericirea nu trebuie confundată cu o stare permanentă de euforie, ci cu un echilibru. El explică că această stare implică o combinație sănătoasă de emoții plăcute, un sens pentru ce facem și relatii solide care să ne sprijine. În familie, aceste principii se reflectă în tonul conversațiilor, în modul în care se gestionează conflictele și în libertatea de a exprima emoții fără teama de judecată sau rușine.
„Când un cămin devine un spațiu de siguranță, sistemul nervos cunoaște o regulare mai ușor, iar oamenii au mai multă energie pentru joacă, apropriere și planuri viitoare”, afirmă specialistul. În aceste condiții, membrii familiei pot dezvolta o condiție de confort emoțional, care favorizează relaxation, empatie și resurse pentru depășirea provocărilor.
Ce înseamnă cu adevărat fericirea?
Conform psihologului, fericirea are mai multe componente: afectivă, cognitivă și relațională. Prima vizează frecvența emoțiilor plăcute, dar nu excluzând complet tristețea sau frica. Cea cognitivă presupune o percepție asupra vieții ca fiind direcționată, cu scop și ordine. În familie, aceste elemente se reflectă în sentimentul de apartenență și în stabilirea unor relații bazate pe respect, sprijin și încredere.
„Fericirea nu este doar o formă de exprimare emoțională, ci o modalitate de a construi un sens comun, de a crea o atmosferă în care fiecare se simte văzut, respectat și sigur”, subliniază Radu Leca. În terapia de familie, fericirea este urmărită indirect, prin siguranță, reciprocare și capacitatea de a repara relațiile după conflicte, ceea ce ajută la consolidarea încrederii și a sentimentului de apartenență.
De ce e dificil să fim fericiți, chiar și când totul pare în regulă?
Creierul nostru are, în mod natural, o predispoziție către negativitate, ceea ce face dificilă menținerea unei stări de bună dispoziție pe termen lung. Stresul cronic, totodată, încinge sistemul nervos și limitează accesul la calm, recunoștință și curiozitate.
Cultura performantistă amplifică această dificultate, promovând percepția că fericirea este un obiectiv ultim de obținut, ceea ce duce adesea la comparații sociale, rușine și sentimentul de insuficiență. În familie, această dinamică se complică și mai mult atunci când iubirea devine condiționată de performanță sau rezultate, iar criticile devin arme subtil controlatoare.
„Atunci când relațiile devin mai mult un teren de evaluare și control decât de conectare, oamenii pot ajunge să caute controlul în locul bucuriei autentice”, explică psihologul.
Construirea fericirii în viața de zi cu zi
Specialistul recomandă mici obiceiuri de rutină pentru a sprijini echilibrul emoțional. Somnul de calitate, mișcarea regulată și hrănirea echilibrată sunt esențiale pentru reducerea iritabilității și creșterea toleranței la frustrări. În relații, unui cuplu îi pot ajuta ritualurile zilnice de conectare, precum 10 minute fără ecrane, pentru a reîmprospăta sentimentul de apartenență.
Practica recunoștinței și exprimarea unor aprecieri concrete, de tipul „mi-a plăcut cum ai gestionat situația”, pot reduce criticile și spori colaborarea. În același timp, stabilirea limitelor în relații, împreună cu reparația deschisă după conflicte, reconfortează și regenerează încrederea reciprocă.
Rolul terapiei de familie
Când fericirea pare blocată și atmosfera acasă devine tensionată, terapia de familie poate fi o soluție eficientă. Radu Leca explică că terapia ajută la destrămarea ciclurilor repetitive, precum critică–apărare sau control–evitare. La nivel practic, se pun accent pe dezvoltarea limbajului emoțional, stabilirea de reguli comune și construirea unui spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor.
„Terapia nu se limitează doar la rezolvarea problemelor, ci și la clarificarea sensului comun al familiei — ce anume vreți să fiți, nu doar ce vreți să eliminați sau evitați”, precizează specialistul. Când aceste elemente de bază se întăresc, fericirea devine o consecință naturală a unui mod de viață vizat cu grijă, realism și empatie.
De Ziua Mondială a Fericirii, acest mesaj răsună ca o invitație la reflecție: să ne construim în fiecare zi condițiile pentru o viață trăită nu doar cu zâmbete, ci cu adevărat, cu înțelepciune și grijă față de cei din jur.
Sursa: Tvrinfo.ro
