Un nou capitol în istoria familiei Bellu și a patrimoniului cultural al Bucureștiului a fost deschis odată cu publicarea primului studiu detaliat dedicat explorării ansamblului Cimitirului Șerban Vodă – Bellu, precum și a genealogiei familiei care l-a pus pe hartă. Lucrarea, intitulată „Bellu, povestea unei familii și a necropolei unei națiuni”, aduce la lumină o cercetare serioasă, bazată pe documente de arhivă, corespondență și surse oficiale, având ca scop nu doar revelarea detaliilor istorice, ci și contextualizarea acestora în evoluția orașului București.
O istorie de familie, o poveste națională
Autorul Constantin-Iulian Tănașcu își propune să prezinte cititorilor un portret profund al familiei Bellu, una dintre cele mai influente din istoria modernă a României. Trecând în revistă corespondența, jurnalele și documentele oficiale, cercetătorul a reușit să reconstruiască biografiile membrilor familiei, de la prima apariție documentată a acestora în secolul al XVIII-lea și până în perioada contemporană. Astfel, Tănașcu oferă un tablou complex al unei dynasty care, în secolul al XIX-lea și începutul celui următor, a avut un impact semnificativ în cultura și dezvoltarea urbană a capitalei.
Subtitulatura volumului evidențiază și alte elemente importante: istoria ansamblului muzeal, arhitectura și monumentele funerare. Cartea nu doar că detaliază specific stilurile arhitecturale identificate pe necropolă, ci și explică evoluția acestor structuri în contextul schimbărilor epocale și în raport cu stilurile predominante în arhitectura funerară italiană, franceză sau victoriană. În acest mod, cititorii pot aprecia diversitatea artistică și istorică a cimitirului, care servește și ca un adevărat muzeu în aer liber.
De la vie domnească la simbol al națiunii
Întregul ansamblu al cimitirului Bellu are o poveste ce începe din perioada în care terenul era o vie domnească, și continuă până în zilele noastre, fiind un martor al transformărilor și tumultului istoric al Bucureștiului. Autorul a urmărit fiecare etapă de dezvoltare a necropolei, correlând-o cu evoluțiile urbane ale orașului. „Am încercat să surprindem fiecare etapă de dezvoltare, să o explicăm și coroborăm cu dezvoltarea întregului oraș”, precizează Tănașcu.
Un aspect notabil al proiectului îl reprezintă destinația banilor obținuți din vânzarea cărții, care vor fi folosiți pentru refacerea imobilului și înființarea Muzeului Îngerului din Ploiești, dedicat memoriei ecaterinei Caradja Cantacuzino. Lansarea oficială a volumului va fi urmată de o expoziție foto, ce va prezenta imagini ale lui Alexandru Bellu, și de o dezbatere cu specialiști și istoricii familiei, într-unul din domeniile familiei Bellu. Toate aceste evenimente vor contribui la valorificarea și promovarea patrimoniului, în vederea unui turism cultural adecvat și pentru promovarea istoriei locale în rândul publicului larg.
În planurile viitoare, publicarea unui alt studiu aprofundat, care va include istoria, cultura și arhitectura îmbogățind în continuare înțelegerea asupra monumentelor și valorilor culturale din Cimitirul Bellu, nu pare a fi departe. Această cercetare va deschide, cu siguranță, și noi perspective pentru conservarea și promovarea patrimoniului Bucureștiului, asigurând un cadru de referință esențial pentru specialiști și iubitori de istorie.
Astfel, în timpul în care lumea culturală românească își reafirmă identitatea prin astfel de inițiative, moștenirea familiei Bellu devine nu doar o parte integrantă a orașului, ci și un simbol al memoriei naționale, gata să fie explorată și apreciată de noile generații.
