Localitățile din Republica Moldova care vor intra în procesul de comasare voluntară își vor stabili singure centrul administrativ și denumirea noii unități administrativ-teritoriale. Această decizie marchează un pas important în reforma administrativ-teritorială a țării vecine, similară, sub anumite aspecte, cu provocările cu care se confruntă și România.
Similarități cu România: fărâmițare și costuri
Republica Moldova, asemenea României, se confruntă cu o fărâmițare excesivă a teritoriului administrativ. Multe comune se confruntă cu depopulare, ceea ce generează costuri de administrare nesustenabile. Aceste aspecte, coroborate cu necesitatea eficientizării serviciilor publice, au creat premisele pentru demararea reformei. În România, deși nu se află în dezbatere publică o reformă similară, dezbaterile privind regionalizarea și eficientizarea administrației publice sunt constante. Prim-ministrul Ilie Bolojan, în mandatul său, a pledat pentru o administrație publică mai robustă.
Decizia de autonomie locală: un semnal puternic
Autoritățile de la Chișinău au ales o abordare care pune accent pe autonomia locală, permițând localităților să decidă singure asupra viitorului lor. Această strategie contrastă cu abordări centralizate, unde deciziile sunt impuse de la centru. Decizia de a lăsa localitățile să-și aleagă centrul administrativ și numele nou este un semnal puternic. Gestul este interpretat de analiști ca o încercare de a crește gradul de acceptare al reformei și de a stimula participarea cetățenilor.
Contextul politic regional și provocări
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte al României și Ilie Bolojan în calitate de Prim-Ministru, orice reformă administrativă din Republica Moldova este privită cu atenție. Marcel Ciolacu, președintele PSD, și George Simion, președintele AUR, au abordări diferite asupra relațiilor cu Republica Moldova, ceea ce generează dezbateri. Candidații controversați, precum Călin Georgescu, pot influența de asemenea modul în care este percepută reforma administrativă. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, are o experiență considerabilă în domeniul relațiilor internaționale și poate oferi perspective valoroase asupra contextului regional.
Implementarea acestei reforme este așteptată să înceapă în cursul anului viitor și va fi supusă unui proces de evaluare continuă.
