Sistemul de sănătate din România, în criză de relevanță pentru anii următori
În contextul în care sistemul de sănătate din România se află deja sub presiune, mai ales din cauza creșterii numărului de pacienți cu afecțiuni cronice sau multiple, recentul avertisment venit din partea liderilor asociațiilor de pacienți scoate în evidență necesitatea urgentă a unor reforme structurale. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), a lansat un semnal de alarmă privind inadecvarea actualelor programe de sănătate, care, în condițiile actuale, riscă să devină complet inutile până în 2026.
Un sistem centralizat și ineficient, în criză de adaptare la nevoile reale
Declarațiile de la conferința „Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată recent în cadrul Parlamentului României, au evidențiat faptul că politicile publice din domeniul sănătății nu sunt suficient de flexibile și inovatoare pentru a face față provocărilor actuale. Gănescu susține că „programele de sănătate din România sunt depășite și ineficiente”, motiv pentru care devin tot mai inadecvate pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților.
Această problemă nu este una nouă, însă accentul pus de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți scoate în lumină o barieră existentă de ani de zile: sistemul de sănătate a fost, în mare măsură, orientat spre intervenție și tratament curativ, în detrimentul prevenției și al managementului pe termen lung. În condițiile în care populația îmbătrânește, iar bolile cronice devin tot mai frecvente, această abordare devine tot mai evident ineficientă și costisitoare.
Consecințele pentru pacienți și sistemul de sănătate
Impactul acestei stagnări în politicile de sănătate se resimte pe mai multe planuri. În primul rând, pacienții cu boli cronice sunt lipsiți de programe adaptate pentru managementul optimal al afecțiunilor lor. În lipsa unor măsuri eficiente de prevenție și de sprijin pentru tratamentul pe termen lung, mulți dintre acești pacienți se confruntă cu complicații grave, necesitând internări și tratamente costisitoare.
Totodată, lipsa unor programe adaptate și actualizate conduce la o utilizare ineficientă a fondurilor publice alocate sănătății. Bugetele alocate pentru programele naționale de sănătate ajung să fie consumate pe tratamente de urgență, în loc să fie utilizate pentru prevenție sau pentru crearea unor sisteme de suport integrate pentru pacienți. În acest context, cheltuielile cresc, în timp ce calitatea serviciilor rămâne în urmă, alimentând un ciclu vicios de ineficiență.
Reformarea sistemului de sănătate, o prioritate urgentă
Pentru a evita prăbușirea sistemului în următorii ani, experții și reprezentanții pacienților cer o reformă profundă, care să pună accent pe prevenție, managementul chronic și susținerea pe termen lung a pacienților. În ultimele decenii, alte țări europene au reușit să integreze programe de sănătate mai eficiente, bazate pe o abordare holistică și personalizată.
Președintele COPAC subliniază necesitatea unor măsuri concrete, precum alinierea programelor naționale la evoluția cronică a bolilor și implementarea unor soluții integrate, care să combine terapia, prevenția și educația. În același timp, discursul public trebuie să fie orientat spre conștientizarea aspectelor legate de prevenție și importanța gestionării proactive a sănătății personale.
Pe fondul acestor dezvăluiri, nu rămâne decât să sperăm că decidenții politici vor ține cont de avertismente și vor iniția rapid schimbări necesare pentru adaptarea programelor de sănătate. În condițiile în care, cel mai probabil, problemele sistemului vor deveni și mai stringente, investițiile în prevenție și managementul integrat ar putea fi singura soluție viabilă pentru a garanta un sistem de sănătate sustenabil și eficient în anii următori.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
