Raport recent despre Parcul Tineretului: o realitate alarmantă pentru arborii din inima Bucureștiului
Parcul Tineretului, unul dintre cele mai vizitate și iubite spații verzi din București, se află într-o situație critică. Un studiu exhaustiv realizat în 2025 arată că aproape 15% dintre arborii din parc necesită intervenții specializate, iar circa 5% se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publicului. Fără măsuri corespunzătoare, deteriorarea acestui ecosistem urban ar putea avea consecințe grave pe termen mediu și lung.
### Starea arborilor și riscurile generate de gestionarea deficitară
Parcul, amenajat în anii ’70 și întins pe circa 80 de hectare, găzduiește peste 6.500 de arbori din peste 46 de specii diferite. În ciuda acestei diversități, majoritatea exemplarelor sunt vechi, cu o vârstă medie de 50-60 de ani, și în stare de stagnare fizologică sau chiar spre senescență. Specialiștii avertizează că lipsa unor intervenții adecvate, combinate cu stresul provocat de schimbările climatice – veri din ce în ce mai calde și secetoase – accelerează declinul sistemului vegetal.
Raportul evidențiază faptul că 15% dintre arbori prezintă probleme majore de siguranță, iar evaluarea riscurilor conform standardelor internaționale indica că 10% dintre aceștia se află în zona pericolului ridicat, necesitând intervenții urgente. „Circa 5% dintre arbori prezintă risc extrem și necesită intervenții urgente de îndepărtare controlată și replantare”, afirmă studiul. În practică, această stare poate duce la prăbușirea bruscă a unor exemplare, punând în pericol atât vizitatorii, cât și integritatea parcului.
Un alt aspect alarmant este reprezentat de monospeciile vulnerabile, precum salcâmul japonez, pinul negru sau dudul alb, dominate în structura vegetală a parcului. Acestea, în ciuda aparenței de stabilitate, sunt extrem de sensibile la factorii de stres, iar în cazul unor serii de factori adversi, întregi grupuri de arbori pot ceda simultan, precum s-a întâmplat cu anumite specii de stejari roșii. De asemenea, degradația stratului arbustiv și extinderea plantelor invazive amplifică vulnerabilitatea spațiului.
### Efecte cumulative: solul, biodiversitatea și siguranța oamenilor
Paralel cu problemele de la nivelul copacilor, terenul pe care se află parcul prezintă semne clare de degradare. Solul, compactat în exces de traficul intens și lucrările edilitare, pierde din viață, provocând eroziune și reducând calitatea peisajului și confortul termic pentru vizitatori. „La nivelul solului, studiul semnalează un sol dezgolit și compactat sever pe suprafețe extinse, eroziune pe versanți, praf în aer și o scădere generală a calității peisajului și a confortului termic pe durata verii”, se menționează în raport.
Biodiversitatea aviară și vegetală este, de asemenea, în pericol, din cauza gestionării neadaptate și a intervențiilor agresive. Tăierile mecanice uniforme au redus considerabil stratul de arbuști, iar extinderea speciilor invazive limitează diversitatea ecologică, slăbind reziliența întregului ecosistem.
### Viitorul parcului: abordări integrate și soluții pe termen lung
Specialiștii subliniază că, pentru salvarea și revitalizarea Parcului Tineretului, intervențiile trebuie să fie gândite și implementate într-un mod holistic. Pe termen scurt, sunt recomandate măsuri de creștere a siguranței, precum eliminarea arborilor în stare extrem de periculoasă, reducerea controlată a coroanelor și refacerea alveolelor de plantare, pentru a oferi oportunități de replantare și regenerare.
În plan mediu și lung, reabilitarea solului, replantările de specii reziliente și introducerea unui sistem digital de gestionare a vegetației – un „Registrul Verde” – sunt esențiale pentru monitorizarea continuă și pentru evaluarea rezultatelor. Pentru un efect durabil, autoritățile sunt încurajate să implementeze o zonare funcțională a parcului, cu zone dedicate întreținerii intensive și zone cu intervenții minimale, incluse în conceptul de biodiversitate și natură urbană.
Pe termen lung, conservarea arborilor maturi, evitarea tăierilor radicale și crearea unor coridoare ecologice pentru fauna și flora locală devin priorități. De asemenea, specialiștii propun introducerea de zone de non-intervenție și reinstalarea de plante native, adaptate la condițiile urbane tot mai dure.
În toată această dilemă, un lucru nu poate fi ignorat: modul în care Bucureștiul gestionează aceste spații verzi poate servi drept model și pentru celelalte parcuri ale capitalei. Inițiativele-pilot, precum regenerarea arborilor în declin și amenajarea zonelor de retenție a apei, oferă perspective de viitor, punând parcul Tineretului pe drumul spre o reconversie ecologică reală.
Privind înainte, speranța rămâne ca aceste măsuri să fie implementate cu rigurozitate, transformând Parcul Tineretului într-un exemplu viu de adaptare urbană la schimbările climatice, dar și o oază de siguranță și biodiversitate pentru bucureșteni. Cu o abordare responsabilă și integrată, începând chiar din acest an, acest spațiu poate renaște ca o adevărată oază verde, capabilă să susțină atât mediul, cât și calitatea vieții celor care îl vizitează.
