Tensiunile geopolitice declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, mai precis războiul deschis în Iran, par să influențeze din ce în ce mai mult climatul de pe piețele financiare globale și, implicit, economia României. Investeitorii își ajustează percepția de risc, iar acest lucru se reflectă clar în creșterea dobânzilor pentru titlurile de stat emise de statul român, asociată unei tendințe de evacuare a capitalurilor din economiile considerate mai puțin stabile. Cu un rating apropiat de categoria „junk”, România resimte din plin această turbulență, fiind vizată de mazilirea din portofoliile marii-investitorilor.
Războiul din Iran și impactul asupra costurilor de împrumut ale României
După doar câteva zile de conflict, costurile de finanțare ale statului român au înregistrat o creștere semnificativă. Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani au crescut de la 6,24% înainte de izbucnirea războiului la 6,75% în doar cinci zile. Pentru titlurile pe termen scurt, situația este similar: dobânzile pentru titlurile la șase luni și un an au crescut până la 6,20% și, respectiv, 6,30%. Pentru perioade mai lungi, între 2 și 7 ani, fluctuațiile se mențin în jurul valorilor între 6,47% și 6,72%. Aceste creșteri semnalează nu doar o majorare a riscului perceput de investitori, ci și o dificultate pentru guvernul român de a menține costurile de împrumut într-un cadru acceptabil.
Expertul Adrian Codirlașu avertizează că această aversiune la risc va persista, cel puțin pe termen scurt, iar șansele ca dobânzile să revină la nivelurile anterioare războiului sunt minime în prezent. „Majorarea costurilor de împrumut și aversiunea la risc a investitorilor vor continua, iar un revers semnificativ al dobânzilor înainte de încheierea conflictului pare puțin probabil”, afirmă economistul.
Inflația și prețurile combustibililor, urmări în creștere
Conflictele din Orientul Mijlociu nu afectează doar piețele financiare, ci au și o influență directă asupra prețurilor la combustibili, ceea ce devine un factor major pentru inflația din România. Prețul barilului de petrol a urcat rapid, atingând nivelul de 80 de dolari, o evoluție considerată normal, dar care se poate modifica ușor dacă prețurile vor trece de pragul de 100 de dolari. În plus, prețurile gazelor naturale, un element esențial în producția de electricitate în Uniunea Europeană, au crescut cu până la 70%, ceea ce cauzează scumpiri în lanț în sectorul energetic național.
Adrian Codirlașu explică faptul că prețul combustibililor în România este exagerat de către impozitarea excesivă. El amintește că, în ultimele luni, au avut loc mai multe majorări de accize și TVA, ceea ce face ca prețurile benzinei și motorinei să fie semnificativ mai mari decât în Statele Unite, unde taxele percepute sunt mai reduse. În condițiile actuale, majorările de accize, combinate cu fluctuațiile prețurilor internaționale ale energiei, amenință cu o agravare a inflației și cu o presiune suplimentară asupra costurilor de trai ale românilor.
Perspective și impactul pe piețele financiare locale
Economiștii de la ING Bank semnalează că instabilitatea generată de conflictul din Orientul Mijlociu va influența deciziile Băncii Naționale a României privind politica monetară. În special, în contextul în care presiunea pe leu și aversiunea față de risc s-au intensificat, șansele ca banca centrală să reducă dobânda de politică monetară în luna mai sunt reduse. Conform analistilor, este mai probabil să se acționeze mai conservator, poate chiar prin reducerea dobânzii în cea de-a doua jumătate a anului, dar decât atât, previziunile rămân incert.
Pe piața valutară, această situație a generat deja o creștere temporară a cursului euro, care a trecut peste pragul simbolic de 5,1 lei, dar a fost rapid readus sub valoarea oficială de 5,0941 lei pentru un euro. Sentimentul de aversiune față de risc persistă, iar pe termen scurt, orice evoluție negativă în zona geopolitică riscă să amplifice această stare.
În ultimă instanță, economia României va fi, ca de fiecare dată în perioade de criză, influențată de durata și amploarea conflictelor din Orientul Mijlociu. Pentru moment, perspectivele rămân incert, iar stabilitatea economică a țării depinde de modul în care piețele și politicile economice vor reuși să răspundă, în timp real, acestor provocări turbulente.
Sursa: Economica
