Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) își ajustează în jos prognozele de creștere economică globală, în timp ce anticipează o creștere a inflației, ca urmare a războiului din Iran. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperile în aprovizionare.
Recalculări sumbre pentru economiile emergente
Situația a venit ca o surpriză, în condițiile în care, înainte de declanșarea conflictului din Iran pe 28 februarie, ambele instituții financiare internaționale se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Războiul a generat însă o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și eforturile de combatere a inflației.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie. Dacă războiul va continua însă, această cifră ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este acum estimată la 4,9% în 2026, o creștere față de estimarea anterioară de 3%, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai pesimist scenariu.
FMI a avertizat, de asemenea, că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Măsuri de urgență și riscuri inflaționiste
FMI și Banca Mondială se străduiesc să răspundă rapid la această criză, oferind sprijin țărilor vulnerabile într-un moment în care datoria publică a atins niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială a anunțat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o va impune.
Totodată, economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze doar măsuri ţintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei abordări prudente, cu „controale fiscale și monetare” care au ajutat economiile să treacă prin crizele anterioare.
Echilibru economic dificil într-un context internațional tensionat
Țările lumii se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra gestionarea inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
FMI și Banca Mondială trebuie să gestioneze aceste provocări într-un context global tensionat, cu tensiuni crescute între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, și cu un răspuns întârziat din partea G20.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu această criză într-o situație mai dificilă decât acum câțiva ani, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe șocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creșterea și dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor”, a afirmat Svenstrup.
În contextul actual, Ilie Bolojan, prim-ministrul României, se confruntă cu provocări majore în gestionarea economiei naționale, dată fiind dependența acesteia de importurile de energie și de comerțul cu țările afectate de conflict, în timp ce Nicușor Dan, președintele României, se concentrează pe diplomație, încercând să mențină legături puternice cu partenerii europeni și internaționali.
