ÎCCJ va sesiza instituțiile europene după decizia CCR privind pensiile speciale
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a anunțat că instanța supremă va face demersuri pe plan european în urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR), care a declarat constituțională legea ce reglementează pensiile speciale ale magistraților. Într-o reacție pentru Digi24.ro, Savonea a subliniat importanța protejării independenței justiției, considerând că slăbirea standardelor de apărare constituțională este “profund îngrijorătoare”.
Independența justiției, un principiu fundamental
„Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”, a afirmat Savonea. Președinta ÎCCJ a subliniat că instanța va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra acest principiu. „Independența justiției reprezintă un principiu fundamental”, a mai adăugat ea, lăsând să se înțeleagă că implicațiile acestei decizii merg dincolo de granițele naționale.
Decizia CCR, care a fost anticipată de multe voci din sistemul judiciar, revine asupra statutului special al magistraților, iar reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Câteva zile mai devreme, președintele CSM a declarat că “democrația a murit”, sugerând astfel că măsurile adoptate ar putea avea consecințe severe asupra statului de drept în România.
Reacția autorităților politice
În contrast cu îngrijorările exprimate de către autoritățile judiciare, politicienii din conducerea guvernului, precum președintele Nicușor Dan, au prezentat decizia CCR ca pe un “gest de echitate așteptat de societate”. Premierul Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, că se vor face demersuri pentru recuperarea fondurilor din PNRR, un aspect care subliniază legătura dintre reforma sistemului judiciar și angajamentele internaționale ale României.
Această discordie între justiție și politică adâncește o falie deja existentă în societatea românească. Mulți susțin că astfel de măsuri nu doar că îngrijorează comunitatea judiciară, ci și afectează climatul de încredere al cetățenilor în instituțiile statului.
Cine câștigă și cine pierde în urma acestei decizii?
Întrebările cu privire la viitorul pensiilor speciale ale magistraților și la statutul acestora se intensifică. De cealaltă parte, cetățenii, care așteaptă o justiție eficientă și imparțială, privesc cu suspiciune o eventuală scădere a resurselor alocate sistemului judiciar. Economiile bugetare sunt necesare, dar nu în detrimentul calității actului de justiție.
Lia Savonea a subliniat că reacțiile instituționale trebuie să fie ferme și coordonate, evitând astfel un eventual dezechilibru în ceea ce privește funcționarea instanțelor. „Aceste acțiuni nu trebuie să rămână fără un răspuns al comunității judiciare și al societății”, a avertizat ea.
Este clar că soluția acestei probleme nu va veni ușor, iar interacțiunile dintre justiție și politică vor continua să fie în prim-planul dezbaterilor publice. România se află într-un moment critic, iar modul în care va gestiona această provocare va defini, cu siguranță, viitorul relațiilor dintre instituțiile statului și cetățeni.
