Economia României a intrat în recesiune tehnică, conform raportului publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS), care arată că Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV al anului 2025, după o mică contracție de 0,2% în trimestrul anterior. Această situație ridică serioase întrebări despre viitorul economic al țării, fiind necesară o distincție clară între recesiunea tehnică, un indicator pur statistic, și recesiunea propriu-zisă, care afectează visceral viața cotidiană a populației.
Recesiunea tehnică, potrivit lui Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, este un semnal de alarmă care nu se resimte imediat în buzunarele oamenilor. „Recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în viața de zi cu zi, prin creșterea șomajului, inflație ridicată și scăderea veniturilor”, a explicat acesta. Dealtfel, avansul prețurilor, care a depășit pragul de 10%, alături de o scădere reală de 4,5% a câștigului salarial mediu net, conform INS, sugerează un impact economic ce tinde să devină ușor resimțit.
Întrebarea crucială care bântuie mediul de afaceri și consumatorii este dacă recesiunea tehnică va evolua într-un declin economic pe termen lung. „Autoritățile folosesc frecvent termenul de recesiune tehnică în comunicarea publică pentru a menține încrederea”, a adăugat Stănescu. Această strategie tinde să evite panicarea consumatorilor și să prevină o frână suplimentară a consumului și investițiilor, factori esențiali pentru stabilizarea economiei.
### Care sunt cauzele scăderii PIB-ului
Analizând datele disponibile, sociologul Stănescu subliniază că scăderea consumului reprezintă principalul factor generator al recesiunii tehnice. „Un mediu demografic în declin și în îmbătrânire afectează puterea de cumpărare și, implicit, consumul”, a detaliat el. România se confruntă cu o scădere constantă a populației, un fenomen care, pe termen lung, reduce contribuția factorului muncă la PIB. Deși imigrația a adus o oarecare compensare, nu reușește să echilibreze scăderea puterea de cumpărare a populației rezidente.
Un alt factor notabil este modelul economic preferat în ultimul deceniu, care s-a bazat pe împrumuturi masive și fonduri europene. Datoria publică a crescut semnificativ, iar o mare parte din aceste resurse a fost direcționată spre sectoare care nu generează exporturi. „Aceste investiții creează un dezechilibru”, a explicat sociologul, aducându-ne mai aproape de o potențială criză economică similară cu cea din Grecia în 2012.
### Impactul asupra vieților de zi cu zi
Deși PIB-ul anual ar putea rămâne pozitiv, cu un salt modest de 1-2%, realitatea este că majoritatea românilor resimt o stagnare sau chiar o scădere a veniturilor. Analiza situației de pe teren relevă o dificultate crescândă a populației de a face față creșterii prețurilor, în special în domeniile alimentației și energiei. Scăderea consumului alimentar, un indicator esențial al bunăstării, sugerează că recesiunea tehnică ar putea avea efecte amplificate asupra societății.
Se așteaptă ca evoluția economică a României să depindă acum de ceea ce se va întâmpla cu veniturile și investițiile. Multe voci din rândul experților avertizează că recesiunea tehnică ar putea deveni o problemă reală dacă nu se adoptă măsuri corecte și prompte. „Continuarea deficitelor anuale și stagnarea investițiilor în sectoarele productive ar putea adânci criza”, a concluzionat Stănescu.
În acest context, România se află la o răscruce; rămâne de văzut dacă recesiunea tehnică se va transforma într-un declin economic profund sau dacă țara va găsi resursele necesare pentru a depăși această provocare. Ajustările rapide și deciziile adecvate ale autorităților vor fi cruciale în acest proces.
