Conform Economica: România se confruntă cu o restrângere semnificativă a suprafețelor cultivate în primăvara acestui an, atingând cel mai scăzut nivel din 2020 încoace. Conform datelor Ministerului Agriculturii, valabile la 30 iunie 2026, fermierii au semănat doar 3,6 milioane de hectare, o diminuare de 352.700 de hectare comparativ cu anul precedent. Această tendință este puternic influențată de scăderea drastică a interesului pentru culturile de porumb și soia, afectate sever de seceta din anii recenți.
Scăderi majore la culturile tradiționale
Cea mai accentuată scădere se înregistrează la cultura de soia, unde suprafața cultivată a ajuns la 100.400 de hectare, marcând o reducere de 22,2%. Similar, culturile de porumb și sorg au pierdut teren, suprafața totală scăzând la 1,7 milioane de hectare, de la 1,9 milioane în anul precedent. Aceasta reprezintă un minus de 283.200 de hectare. Chiar și floarea-soarelui, a doua mare cultură de primăvară ca suprafață, a înregistrat un declin de 3,8%, ajungând la 1,13 milioane de hectare. De asemenea, suprafețele cultivate cu cartofi timpurii, semitimpurii și de vară au scăzut cu 5,5%, ajungând la 27.200 de hectare.
Sfecla de zahăr, noua „vedetă” a agriculturii
În contrast cu tendința generală de scădere, sfecla de zahăr se profilează ca fiind cultura agricolă a anului. Fermierii au alocat cu peste 34% mai mult teren acestei culturi, ajungând la 17.300 de hectare. De asemenea, orzoaica de primăvară și ovăzul au înregistrat creșteri notabile. Suprafața cultivată cu orzoaică de primăvară a crescut cu 19,6%, ajungând la 64.000 de hectare, în timp ce suprafața dedicată ovăzului s-a extins cu 13,4%, totalizând 67.300 de hectare.
Sectorul legumicol și cartofii de toamnă, în creștere moderată
Sectoarele legumicol și cel al cartofilor de toamnă au consemnat evoluții pozitive, însă de o magnitudine mai mică. Suprafețele plantate cu legume în câmp și solarii au crescut cu 3,6%, ajungând la 138.900 de hectare. Cartofii de toamnă au înregistrat un avans de 3,09%, suprafața cultivată extinzându-se la 96.900 de hectare. Aceste cifre indică o oarecare stabilitate și interes crescut pentru culturi considerate strategice în aprovizionarea pieței interne.
În ciuda scăderii generale, sectorul agricol românesc demonstrează o capacitate de adaptare prin redirecționarea interesului către culturi considerate mai rezistente sau mai profitabile pe termen scurt, cum ar fi sfecla de zahăr. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste tendințe în anii următori, în funcție de condițiile climatice și de politicile agricole naționale și europene.
Sursa: Economica
