Politică

Reorganizare aparentă sau manevră subtilă? Planul STB de reducere a costurilor pare o iluzie managerială Consiliul de Administrație al Societății de Transport București (STB) a aprobat recent un plan de restructurare care, dincolo de cifrele oficiale, ridică semne de întrebare în legătură cu veridicitatea măsurilor de eficientizare

Reorganizare aparentă sau manevră subtilă? Planul STB de reducere a costurilor pare o iluzie managerială Consiliul de Administrație al Societății de Transport București (STB) a aprobat recent un plan de restructurare care, dincolo de cifrele oficiale, ridică semne de întrebare în legătură cu veridicitatea măsurilor de eficientizare

Reorganizare aparentă sau manevră subtilă? Planul STB de reducere a costurilor pare o iluzie managerială

Consiliul de Administrație al Societății de Transport București (STB) a aprobat recent un plan de restructurare care, dincolo de cifrele oficiale, ridică semne de întrebare în legătură cu veridicitatea măsurilor de eficientizare. Documentul, analizat cu atenție, vorbește despre o reducere de 30% a funcțiilor de conducere și de 50% a pozițiilor de director, însă, în practică, aceste schimbări sunt mai mult de formă decât de fond. La prima vedere, bugetul companiei ar urma să economisească în jur de 78.000 de euro lunar, o sumă insignifiantă în contextul totalului de peste 230 de milioane de euro al bugetului anual destinat salariilor, reprezentând mai puțin de 0,05%.

Iluzia economiilor și păstrarea adevăratei conduite

Impactul real al reorganizării, dacă e să ne ghidăm după sursele interne, nu este atât reducerea efectivă a personalului de conducere, cât eliminarea posturilor. În fapt, cei demişi ar urma să treacă dintr-un rol managerial în unul de execuție, fără a părăsi cu adevărat caracasa birocratică a companiei. „Posturile personalului de conducere ale structurilor desființate se vor transforma în posturi de execuție care să corespundă competențelor, pregătirii și experienței profesionale a acestora”, se precizează în document. Această metodă de păstrare a controlului și a privilegiilor ar putea explica liniștea apparatului birocratic, care rămâne în mare parte intact, chiar dacă apar unele taieri de funcții.

Aceasta este și una dintre cele mai mari provocări: în timp ce oficialii anunță un plan de reducere a costurilor, la nivel de practică, puterea și controlul operational rămân centralizate, menținând o structură birocratică rigidă. Sindicatul condus de Vasile Petrariu pare să accepte această situație, fără a ridica probleme legate de eventuale concedieri masive, și păstrează un ton de acceptare în fața reorganizării, eventual pentru a nu periclita pacea socială sau pentru a evita conflictele cu conducerea.

O restructurare de formă sau de fond?

Printre cele mai spectaculoase modificări se numără desființarea unor direcții mari, precum cea de Managementul Resurselor Umane, precum și reducerea și comasarea departamentelor de achiziții, comunicare sau control intern. În unele cazuri, funcțiile de șef de departament sunt eliminate, fiind înlocuite cu șefi de servicii, un demers menit să accelereze deciziile, dar care, de fapt, concentrează mai mult puterea în mâna conducătorilor actuali.

Un exemplu elocvent este comasarea activităților de achiziții, unde patru funcții de directori dispar pentru a face loc unor noi șefi de servicii. În teorie, această măsură vizează eficientizarea, dar în practică, reducerea numărului de semnături poate elimina controlul strict asupra proceselor, crescând riscul de lipsă de transparență și eventuale practici de corupție.

O altă mutare surprinzătoare este apariția unui nou departament social, de mediu și pregătire profesională, care integrează domenii complet diferite, cum ar fi protecția mediului, complexul sportiv sau cantina companiei. Această combinație pare mai degrabă o „improvizație” administrativă decât o strategie clară de specializare, sugerând o reorganizare de fațadă, menită să mascheze lipsa unor schimbări structurale reale.

Un blocaj mascat de decizii birocratice

Dezinvoltura cu care conducerea praktică această restructurare denotă o preocupare mai mult pentru păstrarea status quo-ului decât pentru eficientizare. Nota de fundamentare a planului invocă, printre altele, nevoia de „asigurare a sustenabilității financiare a României pe termen lung” și atingerea unor „obiective manageriale”, dar realitatea indică o altă direcție: păstrarea oamenilor cu vechi privilegii și controlul asupra deciziilor cheie.

Declarațiile oficiale vorbesc despre o modernizare rapidă și flexibilă, dar în spatele acestei aparente transparențe se observă o continuitate birocratică, menită să asigure stabilitatea pentru cei aflați în poziții de putere. La final, totul pare o iluzie în fața faptului că cei mai mulți dintre șefii eliminați din organigramă vor fi doar „redistribuiți”, păstrand în realitate toate resursele și privilegii. În lipsa unor verificări serioase și a unor presiuni din partea autorităților, acesta pare a fi, în continuare, un joc de imagine, cu nicio intenție clară de reformare profundă.

Sursa: Buletin.de