Parlamentul a dat un prim pas spre modificarea modulului de finanțare a Bucureștiului, prin adoptarea unui amendament la legea bugetului pentru 2026, care poate avea implicații importante asupra gestionării financiare a Capitalei. Decizia, luată joi de comisiile reunite de buget-finanțe, permite pentru această anului ca 85% din impozitele pe venit ale bucureștenilor să fie direcționate integral către bugetul Primăriei Generale. Vocea autorităților locale și a cetățenilor pare să fie pe cale să fie mai bine auzită, însă măsura vine cu unele limitări importante.
Bucureștenii și referendumul privind finanțarea orașului
La referendumul organizat în mai 2024, în urma propunerii fostului edil Nicușor Dan, locuitorii Capitalei s-au exprimat în favoarea unei repartizări mai echitabile a veniturilor din taxe și impozite. La acea vreme, bucureștenii au votat afirmativ într-un procent de peste 64%, fiind întrebate dacă consideră că „repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a taxelor și impozitelor să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București.” În mod surprinzător, proiectul nu prevedea inițial o separare clară pentru impozitele pe proprietăți și mașini, ci viza întreg sistemul fiscal local, pentru o mai bună administrare și responsabilizare.
Amendamentul cu impact limitat și mesajul autorilor
Deși referendumul indica o voință clară, amendamentul adoptat joi limitează această intenție doar la impozitele pe venit, reducând astfel impactul măsurii asupra bugetului local. În plus, măsura va intra în vigoare doar pentru anul 2026, fiind un prim pas către o reformă mai amplă, dar încă departe de o soluție permanentă. Initiatorul amendamentului, deputatul Cătălin Drulă, a transmis pe rețelele sociale: „A trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri. Următorul pas: adoptarea legii inițiate de mine, pentru o soluție permanentă așa cum au votat bucureștenii.”
Deși aceste inițiative sunt percepute ca fiind în direcția dorită de comunitate, ele rămân doar temporare, iar realitatea gestionării financiare a capitalei necesită măsuri pe termen lung și reforme structurale.
Legea privind referendumul, trecută tacit de Senat
În același timp, situația legislative a fost și mai complicată. În martie, Cătălin Drulă anunța că proiectul său de lege, care urmărea clarificarea și consolidarea autonomiei financiare a Bucureștiului, a trecut tacit de Senat. Aceasta înseamnă că, deși nu a fost dezbătut de comisii sau votat în plen, legea s-a considerat aprobată, deoarece termenele legale pentru dezbatere și adoptare parlamentară au fost depășite. Acest pas a fost criticat de opozanți, fiind perceput ca o formă de non-transparență în procesul legislativ.
Drulă a făcut apel către partidele din opoziție și coaliție să pună în dezbatere și să voteze proiectul rapid, considerând că această lege reprezintă o soluție durabilă pentru problemele financiare ale Bucureștiului. În opinia sa, astfel s-ar putea încheia „târgul” politic legat de finanțarea orașului, iar bucureștenii ar beneficia de un cadru stabil și predictibil pentru administrarea resurselor.
Implicațiile pentru viitorul finanțării capitalei
Deocamdată, aceste inițiative legislative și amendamentele aduse la buget indică clar o voință politică de a redistribui mai eficient veniturile din taxe locale, dar și o dorință a autorităților de a adopta soluții provizorii până la implementarea unor măsuri mai complexe. Pasul pentru acest an, însă, este doar unul temporar, iar perspectivele unei reforme de fond rămân în așteptare, în contextul unui dialog politic încă fragil și a unor dezbateri mai ample asupra autonomiei financiare a orașului.
În plus, poziția fostului edil Nicușor Dan, care a fost un fervent susținător al măsurilor pentru autonomie, pare să fie tot mai în concordanță cu deciziile recente, însă rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi suficient de solide pentru a schimba fundamental modul de finanțare al Bucureștiului. În timp ce parlamentarii discută despre acte legislative și amendamente, bucureștenii așteaptă implementarea unor măsuri care să le asigure o administrație locală mai responsabilă și mai apropiată de nevoile lor.
Sursa: Buletin.de
