Tensiuni în primul rând ale reformei Justiției: a doua reuniune a Comitetului pentru legislație, marcată de dispute și neliniști
Negocierea legilor justiției continuă într-un climat de incertitudine și scepticism. La doar câteva zile după înființarea Comitetului pentru reforma legislației din zona Justiției, în cadrul Guvernului, a avut loc miercuri a doua ședință, însă discuțiile nu au fost lipsite de tensiune, ci dimpotrivă. Surse participant la întâlnire povestesc despre o atmosferă încărcată, în care colegii din sistem și reprezentanții societății civile s-au confruntat cu divergențe evidente asupra direcției în care trebuie să evolueze proiectele de modificare legislativă.
### Început ostil și dezbateri aprinse despre reforma Justiției
În primele minute ale reuniunii, pe fondul unor opinii divergente cu privire la obligațiile și limitele reformei, discuțiile s-au încălzit. Participanții, printre care judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile și lideri ai unor asociații ale magistraților, precum Dana Gârbovan sau Andreea Ciucă, păreau să fi venit cu poziții ferme și predispuse la confruntări.
„Atmosfera a fost tensionată, dar se simțea și dorința de a ajunge la un consens”, relatează o sursă apropiată de negocieri. În condițiile în care reforma legilor Justiției reprezintă un subiect sensibil, cu implicații majore asupra statului de drept și independenței magistraților, fiecare aspect a fost dezbătut cu maximum de decență și anumite momente de acutizare, în special pe chestiuni legate de protecția magistraților și controlul asupra anchetelor penale.
### Divergențe între sistem și societatea civilă
Reprezentanții judecătorilor și avocaților au subliniat în mod constant autonomia justiției și nevoia ca modificările legislative să nu afecteze echilibrul fragil existent în sistem. În același timp, societatea civilă și liderii asociațiilor de magistrați au debutat cu critici dure la adresa proiectelor în discuție, acuzând asupra rischii de politizare excesivă a justiției și de poluare a standardelor internaționale de independență.
„Trebuie să păstrăm autonomia și să evităm orice intervenție externă care ar putea compromite independența magistraților”, a declarat Dana Gârbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, într-un discurs susținut chiar în cadrul reuniunii. Între timp, puterea executivă, reprezentată în cadrul Comitetului, și-a reafirmat intenția de a continua lucrul în direcția unor schimbări structurale, subliniind în același timp importanța asumării unei reforme care să aducă transparență și responsabilitate sistemului judiciar.
### Perspective și provocări pentru etapa următoare
Deși discuțiile s-au purtat cu foc, ultima decizie a comitetului a fost să continue dezbaterile și să analizeze punctele de vedere exprimate, dar și să măsoare reacțiile sistemului și ale societății civile. Sursele indică faptul că dezbaterile vor fi urmate de consultări publice extinse și de o eventuală modificare a unor propuneri, în încercarea de a găsi un echilibru între interesele reformei și menținerea independenței Justiției.
Liderii și experții din sistemul judiciar și societatea civilă par în continuare divizați în privința direcției în care trebuie să evolueze legislația, dar sunt de acord cu necesitatea unei reforme profunde, menită să dea sistemului justiției o structură solidă și credibilă în fața cetățenilor și partenerilor internaționali. În următoarele săptămâni, rezultatele acestor discuții vor fi urmărite cu atenție, întrucât miza este, dincolo de textele legale, consolidarea statului de drept și protejarea valorilor fundamentale ale democrației românești.
