Doi consilieri generali USR din București au propus recent măsuri concrete pentru protejarea populației în fața schimbărilor climatice, prin crearea unei rețele de adăposturi climatice în capitală. Inițiativa vizează răspunsul imediat la valurile de caniculă și episoadele de ger extrem, fenomene climatice tot mai frecvente și mai intense, care afectează sănătatea și bunăstarea cetățenilor.
### O rețea pentru protecție și confort
Proiectul, actualmente în dezbatere publică, propune amenajarea unui sistem de spații publice interioare și exterioare adaptate pentru a oferi protecție climatică. Printre acestea se numără biblioteci, muzee, centre culturale, instituții publice, parcuri și zone verzi, toate accesibile gratuit pentru cetățeni în timpul avertizărilor meteorologice. Ideea este ca fiecare persoană să poată găsi un refugiu sigur și răcoros sau cald, în funcție de necesitate, fără a se confrunta cu costuri suplimentare.
Consilierii USR, Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, susțin că această rețea va fi realizată folosind infrastructura deja existentă, eliminând astfel necesitatea unor investiții majore și rapide. De asemenea, intenționează introducerea unei platforme digitale cu o hartă interactivă, care va afișa locațiile disponibile în timp real, propunând o soluție simplă și eficientă pentru quellațare și utilizare.
### Implementarea etapizată, obiectiv până în 2028
Conform planurilor, rețeaua va fi extinsă etapizat, astfel încât până în anul 2028 fiecare bucureștean să aibă cel mult zece minute de mers pe jos până la cel mai apropiat adăpost climatic. În acest an, echipa și-a propus să integreze cel puțin 80 de astfel de puncte de sprijin în întregul oraș. Deși implementează o măsură ambițioasă, inițiativa vine ca o adaptare la angajamentele europene de reducere a riscurilor legate de climate, precum și din dorința de a da bulgărilor de zăpadă și valurilor de căldură o reacție rapidă și solidă.
„Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, a declarat Bogdan Sabo, unul dintre inițiatori. El a adăugat că orașul poate deveni primul din țară care implementează o astfel de rețea, inspirându-se din exemplele unor capitale europene precum Madrid, Barcelona sau Londra, unde astfel de soluții au fost deja adoptate cu succes.
### O inițiativă pentru un oraș mai sigur și mai uman
Construirea rețelei de adăposturi climatice se alătură eforturilor de adaptare ale Bucureștiului la provocările schimbărilor climatice, vizând în special grupurile vulnerabile cum ar fi copiii, vârstnicii și persoanele cu nevoi speciale. Gabriela Dinu a punctat că „prin acest proiect, folosim inteligent spațiile publice pe care orașul le are deja și le transformăm în puncte de sprijin pentru cetățeni, în special pentru cei vulnerabili.”
Implementarea acestor adăposturi va avea și un impact asupra sistemului de sănătate publică, reducând presiunea asupra serviciilor medicale în perioadele de caniculă sau ger sever. În contextul climatic actual, cu valuri de căldură tot mai frecvente și temperaturi extreme înregistrează recorduri, măsurile de adaptare precum această rețea sunt privite ca imperative pentru un oraș urban resposabil și în siguranță.
Pe măsură ce proiectul prinde contur, perspectivele pentru București ca oraș capabil să răspundă activ și eficient la schimbările climatice devin mai clare. Cu sprijinul comunității și al autorităților, nu este exclus ca această inițiativă să inspire și alte orașe românești, marcând un pas important spre o urbanizare mai rezilientă și un mediu mai sigur pentru toți locuitorii.
