Decizie majoră în sistemul de rezidențiat: Ministerul Sănătății renunță la reforma din OG 44/2024
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent o decizie radicală privind viitorul procesului de rezidențiat, unul dintre cele mai importante andochete ale pregătirii medicilor tineri. În contextul în care autoritățile se angajaseră să implementeze, începând cu sfârșitul anului 2026, un nou model de organizare a concursurilor, ministrul a precizat că acesta pare „nesustenabil” și „nu prea stă în picioare”. În consecință, Ministerul Sănătății a decis să păstreze formatul tradițional pentru sesiunea din 15 noiembrie 2026, abandonând astfel planul de a avea un mod diferențiat pe patru subdomenii, conform Ordonanței de Urgență privind reformarea rezidențiatului, og 44/2024.
Controversele privind modelul pe patru subdomenii
Inițiativa de a reforma rezidențiatul pe patru subdomenii a fost promovată cu speranța de a aduce o specializare mai clară și o participare mai bine structurată pentru tinerii medici. Astfel, începând cu trimestrul IV din 2026, candidații urmau să fie repartizați pe domenii bine delimitate: medicină generală, medicină de familie, medicină specializată și medicină de urgență, printre altele. Însă, de-a lungul timpului, abordarea a stârnit îngrijorări, atât din partea medicilor, cât și a instituțiilor medicale, cu privire la faptul că această reformă ar putea să nu fie sustenabilă din punct de vedere logistic și financiar.
Alexandru Rogobete declară că modelul „pare nesustenabil”, motiv pentru care Ministerul Sănătății a ales să mențină formatul clasic de concurs, care a funcționat până acum. În același timp, el adaugă că implementarea unui sistem diferit pe patru subdomenii „nu prea stă în picioare”, ceea ce indică dificultățile în adaptarea noii metodologii. Decizia a fost luată după consultări cu experți în domeniu, dar și pe fondul unei evaluări riguroase a resurselor disponibile și a impactului asupra sistemului sanitar.
Contextul reformelor în sistemul de sănătate și poziția medicilor tineri
Reforma rezidențiatului a fost anunțată în contextul eforturilor generale de a moderniza și restructura sistemul medical românesc, dar s-a lovit de numeroase critici și controverse de la început. Mulți medici tineri și organizații profesionale au semnalat dificultăți în adaptarea la noua metodologie, precum și îngrijorări legate de echitatea și transparența procesului. În plus, problemele de infrastructură, lipsa resurselor și deficitul de personal specializat complică aplicarea unui sistem atât de diferențiat.
Ministrul Rogobete a subliniat că păstrarea formatului clasic de rezidențiat pentru sesiunea viitoare va permite o tranziție mai lină și o stabilitate în pregătirea medicilor. „Pe de o parte, modificarea […] pare să fie prea complicată și dificil de implementat într-un context atât de sensibil precum sănătatea”, a spus oficialul, adăugând că prioritatea este menținerea unui proces corect și transparent pentru aspiranții.
Perspective și următorii pași ai sistemului medical
Decizia de a renunța temporar la noul model reflectă o abordare prudentă, dar și o necesitate de reevaluare a proiectului de reformare a rezidențiatului. Cu toate că inițial se intenționa o schimbare radicală, situația din teren și feedback-ul primit au demonstrat că sistemul trebuie consolidat, nu risipit. Implicațiile sunt importante pentru tinerii medici care se pregătesc pentru examenul din noiembrie, dar și pentru perspectiva unei reforme durabile a sistemului sanitar românesc.
În același timp, autoritățile anunță că vor continua discuțiile și analizele pentru a găsi soluții viabile în ceea ce privește educația medicală și formarea specialiștilor. Rămâne de văzut dacă, în următorii ani, se va reuși implementarea unei reforme echilibrate, care să răspundă atât nevoilor medicilor tineri, cât și celor ale sistemului de sănătate în ansamblul său. În orice caz, anul 2026 pare să marcheze o etapă de reflecție și reevaluare în planificarea resurselor umane pentru sănătate în România.
