Primăria Sectorului 3, din București, a rămas din nou fără primar oficial, după ce DNA l-a interzis temporar pe Robert Negoiță să își exercite atribuțiile, pe fondul unor anchete de corupție aflate în derulare. Începutul anului 2020 a fost deja marcat de o decizie similară, când biroul său a fost sigilat pentru o perioadă nedeterminată, însă de data aceasta situația este mult mai gravă, cu implicații directe asupra conducerii administrative a sectorului.
Interdicția de exercitare a funcției și contextul legal
Mandatul lui Negoiță a încetat de drept în august 2020, după ce s-a înscris în cursa pentru un nou mandat, candidând din partea unui alt partid decât cel pentru care fusese ales în 2016. Conform legii, pierderea calității de membru al partidului a dus automat la încetarea mandatului, chiar dacă edilul a continuat să fie în funcție până la alegerile din septembrie. Acest aspect a fost clarificat într-un ordin al fostului secretar de stat Gheorghe Cojanu, menționând că “se constată încetarea de drept a mandatului” din cauza candidaturii în alt cartier politic.
Cu toate acestea, ceea ce astăzi apasă cel mai greu asupra lui Negoiță nu este doar aspectul tehnic al încetării mandatului, ci acuzațiile grave lansate de procurori. La începutul lunii mai, Direcția Națională Anticorupție a efectuat percheziții atât la sediul Primăriei Sectorului 3, cât și la domiciliul edilului, în cadrul unei anchete privind construirea și asfaltarea unor drumuri fără documente legale, într-o perioadă cuprinsă între 2017 și 2025. În comunicatul oficial, DNA precizează că aceste fapte pot fi clasificate drept infracțiuni de corupție, iar acțiunea alsoi s-a focusat pe suspiciuni de abuz în serviciu, legat de lucrări realizate în mod ilegal și alocate banilor publici.
Implicații și reacția edilului
După percheziții, Robert Negoiță a fost audiat timp de șase ore la sediul DNA, iar decizia de a-i interzice temporar exercitarea funcției de primar a fost motivată de complexitatea cazului și de implicațiile pe care le are în administrarea publică a sectorului. În plus, procurorii au instituit o cauțiune de 800.000 de lei, pentru a putea fi lăsat să se întoarcă acasă în așteptarea verdictului final.
Negoiță a reacționat rapid, negând orice implicare în ceea ce privește construcțiile ilegale. El susține că „nu, i-am construit niciodată nimic, cu bani publici, fratelui meu”, adăugând că aceste lucrări au fost destinate exclusiv cetățenilor Sectorului 3. În același timp, edilul a explicat că “proprietarului i-am făcut un deserviciu, de aceea legea prevede să plătești despăgubiri. Faptul că noi nu am plătit niciun fel de contravaloare, îl încurcă foarte tare, nu am plătit despăgubiri.” În această manieră, Negoiță încearcă să-și apere numele de acuzațiile de corupție și să sublinieze bunele intenții în ceea ce privește infrastructura locală, afirmând însă conștient de impactul și suspiciunile generate de cazul în prezent.
Contextul politic și implicațiile pentru administrația locală
De-a lungul anilor, Robert Negoiță s-a remarcat ca unul dintre cei mai longevivi primari ai capitalei, cunoscut pentru ambițioasele proiecte de infrastructură, însă și pentru controverse legate de legalitatea anumitor acțiuni. În trecut, au existat probleme legale legate de retrocedări de spații verzi și parcuri din Sectorul 3, anchete care au relansat temeri privind influența unor interese transpartinice în administrație. În prezent, ancheta în curs pare să fie o nouă etapă în această serie, punând în lumină dificultățile și vulnerabilitățile unui mandat de conducere aflat sub semnul incertitudinii juridice.
La orizont, pentru viitor, rămâne întrebarea dacă aceste acuzații și măsuri vor conduce la schimbări radicale în administrarea sectorului sau dacă vor fi gestionate ca simple incidente în lunga carieră politică a edilului. În timp ce procesul judiciar continuă, peste Sectorul 3 se așterne iarna politici, ce promite să fie de durată, și a cărei finalitate va avea, inevitabil, repercusiuni asupra orientării și stabilității administrației locale.
