Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a trecut cu bine testele antidrog, după ce rezultatele analizelor realizate de Institutul Național de Medicină Legală (INML) au clarificat întrebările ridicate în ultimele zile. Miercuri, edilul a făcut public rezultatul oficial, în urma unor controverse ce au început să captureze atenția opiniei publice, punând la încercare atât reputația sa, cât și credibilitatea proceselor judiciare din România.
Rezultat oficial: Negoiță nu a consumat substanțe interzise
După o săptămână în care suspiciunile s-au accentuat, decizia de a face o anchetă amănunțită a fost așteptată de mulți. Inițial, Robert Negoiță a trecut printr-un test rapid antidrog, realizat la Tribunalul București, la solicitarea protestatarului Marian Ceaușescu, care a filmat și a făcut public rezultatul pozitiv la cocaină. În ciuda sfaturilor avocaților de a nu răspunde prompt, primarul a acceptat testul, afirmând ulterior cu hotărâre: „Ca să nu fie ceva neclar”. Acest gest a fost interpretat ca o dovadă de transparență, însă suspiciunile n-au încetat să planeze.
În ceea ce privește rezultatul analizelor de laborator, acesta a fost definitivat în cele din urmă de către Institutul Național de Medicină Legală, iar concluzia este clară: Robert Negoiță nu a consumat droguri. „Rezultatul transmis de INML indică faptul că nu a fost identificat consum de substanțe interzise”, a declarat primarul pe pagina sa de Facebook, asigurând astfel opinia publică și susținându-și luciditatea procesului de clarificare.
Suspiciuni și controverse legate de testele rapide antidrog
Rezultatul pozitiv la testul rapid a trezit deja discuții în mediul public, specialiștii atrăgând atenția asupra limitărilor metodelor de screening rapide. Testele antidrog de acest tip pot avea o rată semnificativă a rezultatelor fals-pozitive, fiind influențate de medicamente sau alimente consumate în prealabil. Astfel, un rezultat pozitiv nu trebuie interpretat automat ca dovadă a consumului de droguri, ci ca un indiciu ce necesită verificări suplimentare, exact ca în cazul de față.
Un precedent: cazul primarului Daniel Băluță din Sectorul 4
Și în trecut, cazul unui alt primar bucureștean a evidențiat dificultățile interpretării rapide ale testelor antidrog. În septembrie 2025, Daniel Băluță a trecut printr-un proces similat, tot la solicitarea activistului Marian Ceaușescu, cu rezultate inițiale pozitive la marijuana. Însă, analizele de laborator ale INML au infirmat rezultatul, iar documentele medicale emise de Spitalul Bagdasar-Arseni au confirmat lipsa consumului de droguri.
Această situație a întărit ideea că testele rapide trebuie interpretate cu prudență, mai ales în contexte judiciare sau politice. În plus, cazul primarului Daniel Băluță a fost citat adesea ca un exemplu de cheie pentru înțelegerea limitărilor metodelor de screening în domeniul antidrog.
Perspective și răspunsuri la nivel local
Din punctul de vedere al autorităților, aceste controverse evidențiază necesitatea unui proces transparent și bazat pe metode științifice solide. Robert Negoiță și-a reafirmat în mod public convingerea că nu a consumat droguri și și-a exprimat disponibilitatea de a se supune oricăror verificări, respectând rigorile legii. În același timp, analiștii subliniază importanța folosirii testelor de laborator, considerate cele mai fiabile, pentru a evita influența rezultatelor fals-pozitive.
În urma acestei situații, primarul Sectorului 3 pare să fi câștigat o rundă importantă, însă atenția rămâne concentrată asupra modului în care autoritățile și sistemul judiciar vor gestiona astfel de situații complicate în viitor. În condițiile în care astfel de controverse capătă frecventaternitate în lumea politică locală, se observă o nevoie acută de clarificări și de standarde clare pentru verificările antidrog.
Cum se va dezvolta această poveste și dacă alte cazuri similare vor evidenția lipsuri în sistem, rămâne de urmărit. În orice caz, cazul primarului Negoiță confirmă faptul că, în contextul actual, transparența și colaborarea cu instituțiile specializate sunt cele mai eficiente arme pentru a restabili încrederea publicului.
