Val de nemulțumiri printre românii repatriați din Orientul Mijlociu: au fost nevoiți să își plătească singuri drumul spre casă
Reacțiile nemulțumite ale românilor reveniți în țară din zonele de conflict din Orientul Mijlociu dau amploare unei dezbateri despre responsabilitatea statului roman în gestionarea situației. Oamenii care s-au întors recent acasă acuză autoritățile că nu le-au oferit sprijin financiar pentru zborurile de repatriere, fiind nevoiți să-și achite singuri biletele, uneori la sume considerabile. În timp ce câțiva dau vina pe lipsa de implicare a statului, alții critică modul în care au fost organizați acești bani publici, transformând o situație de urgență într-un subiect de controversă publică acută.
Nemulțumiri crescute la aeroport și pe rețelele sociale
Revolta s-a declanșat rapid, odată cu aterizarea primelor aeronave la București, aducând laolaltă într-un întreg ecosistem de nemulțumiri. Persoanele evacuate din Israel și Dubai povestesc despre experiențe stresante,în condiții grele, fără sprijin din partea autorităților române. „La un moment dat am fost anunțați că spațiul aerian s-a închis și nu aveam încotro. Agenția cu care am avut contract ne-a pus la dispoziție cazare, mâncare, câte zile am avut nevoie,” relatează un bărbat, vizibil încruntat.
Acesta adaugă că a fost nevoit să plătească biletele de întoarcere în România, costul total fiind de aproape 410 euro, bani pe care spune că a trebuit să-i spare, fără ajutor sau indicații din partea autorităților. O femeie evacuată din Israel povestește cu lacrimi că totul a fost un coșmar, totul fiind orchestrată de circumstanțe greu de acceptat. „Am făcut atac de panică, am plâns. Nimeni nu ne-a explicat ce se întâmplă, nimeni nu ne-a ajutat,” afirmă ea.
Situația se repetă și pe Facebook sau alte platforme sociale, unde mulți români blamați de lipsa de reacție a autorităților își exprimă nervozitatea. Comentariile vizează, în principal, faptul că statul român nu a suportat costurile pentru aceste zboruri, considerând că responsabilitatea revine în totalitate celor care s-au ales cu cheltuieli de sute de euro pentru a se întoarce acasă. O parte din răspunsurile oficiale admit că repatrierea s-a făcut în mare parte pe cheltuiala persoanelor evacuate.
Modelul european: între sprijin și responsabilitate individuală
În dezbaterea publică a fost adus și modelul european, unde statul intervine prin finanțare doar parțial, dar pasagerii sunt obligați să plătească diferența de tarif. Jurnalistul Digi24, Cosmin Prelipceanu, explică că state precum Germania și Franța organizează zborurile de repatriere acționând ca un hub de sprijin, însă toate costurile sunt împărțite între bugetul statului și cetățeni. „Este o diferență clară față de situația noastră. Totul e transparent: dacă vrei să te întorci mai repede, plătești în plus. Nu e cazul aici, pentru că românii spun că au fost nevoiți să suporte toate cheltuielile din buzunar,” completează el.
Astfel, dacă în alte țări europene statul sprijină, dar nu suportă total cheltuielile, în România toți oamenii au fost nevoiți să își acopere singuri drumul spre casă. Aceasta a fost una dintre principalele surse de nemulțumire, mai ales având în vedere criza umanitară și reducerile bugetare în domeniul sănătății sau asistenței sociale.
Responsabilitatea statului și dorința de sprijin public
Discuția despre cine ar trebui să plătească rămâne aprinsă. Jurnaliști precum Cosmin Prelipceanu și alții din domeniul dezbaterilor publice critică modul în care autoritățile române au gestionat situația. Se vorbește despre lipsa de coordonare și despre faptul că, de multe ori, cei evacuați au fost lăsați pe cont propriu, fără asistență concretă. În același timp, unii oficiali au încercat să minimalizeze situația, afirmând că măsurile au fost suficiente, dar realitatea de pe teren contrazice aceste afirmații.
Dacă unii consideră că repatrierea trebuie suportată de stat, alții susțin că bugetul țării nu poate fi folosit pentru acoperirea acestor cheltuieli, în condițiile financiare precare ale României. Reprezentanți ai societății civile și ai opoziției cer transparentizare și, în același timp, o reformulare a strategiilor de intervenție în astfel de situații de urgență.
