Conform Cursdeguvernare.ro: Datoria publică a României a atins un nou record la finalul lunii iulie, ajungând la 1.205 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Situația ridică semne de întrebare, nu neapărat din cauza nivelului total al datoriei, ci mai degrabă din cauza modului în care sunt utilizate fondurile împrumutate.
Utilizarea banilor împrumutați
Principala problemă semnalată de analiști este faptul că o mare parte din banii atrași prin noi împrumuturi sunt destinați exclusiv acoperirii datoriilor vechi și a dobânzilor aferente. Astfel, aproximativ 75% din sumele împrumutate sunt folosite pentru rostogolirea datoriilor și plata dobânzilor, lăsând o pondere mult mai mică pentru finanțarea deficitului primar. Aceasta indică o dificultate în generarea veniturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor curente, fără a recurge la noi credite.
Doar 3,2% din PIB este alocat, de fapt, finanțării deficitului primar, restul fiind angajat în mecanismul de refinanțare a obligațiilor anterioare. Această dependență de împrumuturi pentru a plăti alte împrumuturi poate crea un cerc vicios, punând presiune pe bugetul de stat și limitând capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice sau de a reduce taxele.
Impactul asupra bugetului de stat
Creșterea constantă a datoriei publice și ponderarea mare a costurilor cu dobânzile impun o atenție sporită din partea autorităților. Analiștii economici atrag atenția asupra riscurilor asociate cu o astfel de dependență de finanțarea externă, inclusiv o vulnerabilitate crescută la șocurile economice globale și o pierdere a flexibilității în politica fiscală. Dobânzile plătite anual consumă o parte semnificativă din resursele bugetare, resurse care ar putea fi direcționate către investiții în infrastructură, educație sau sănătate.
Situația este cu atât mai delicată cu cât, pentru a menține ratingul de țară și a accesa noi finanțări pe piețele internaționale, România trebuie să demonstreze o gestionare responsabilă a finanțelor publice. Acest lucru implică, în mod normal, reducerea deficitului bugetar și, implicit, a ritmului de creștere a datoriei publice.
Perspective și necesități
Reconfigurarea structurii de finanțare a deficitului bugetar este o necesitate stringentă. Prioritizarea reducerii cheltuielilor neesențiale și eficientizarea colectării veniturilor la bugetul de stat ar putea diminua dependența de împrumuturi. De asemenea, stimularea creșterii economice sustenabile, prin investiții productive, ar contribui la mărirea PIB-ului și, implicit, la scăderea raportului datorie/PIB.
Ministerul Finanțelor continuă să publice datele privind evoluția datoriei publice, iar monitorizarea atentă a acestor indicatori de către publicul larg și mediul de afaceri este esențială pentru înțelegerea stării finanțelor publice ale țării.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
