Diverse

România, blocată în drone: lipsă spațiu aerian, dezvoltare greoaie

România, blocată în drone: lipsă spațiu aerian, dezvoltare greoaie

Conform G4Media: Dezvoltarea dronei românești, blocată de lipsa infrastructurii de testare și a cadrului legal pentru zboruri dincolo de orizont (BVLOS)nnCompaniile românești care activează în domeniul dezvoltării și producției de drone cu aripă fixă se confruntă cu un obstacol structural major. Lipsa unei infrastructuri adecvate pentru testare și a unui cadru normativ clar pentru operarea sistemelor dincolo de linia vizuală (BVLOS) limitează semnificativ capacitatea acestora de a concura pe piața internațională. Acest blocaj afectează direct ciclul clasic de prototipare, bazat pe metoda „trial and error”, esențială pentru inovație în acest domeniu tehnologic de vârf.nn

Infrastructura de zbor, un impediment critic

nnDeși interesul pentru tehnologia dronelor este în creștere, inclusiv la nivel guvernamental, realitatea din teren este una deficitară. Construirea și amenajarea unor poligoane de testare specifice, care să permită evaluarea performanței dronelor în condiții de siguranță, reprezintă o investiție considerabilă. Mai mult, lipsa unor spații aeriene desemnate și reglementate pentru zboruri BVLOS, acolo unde dronele pot opera pe distanțe mai mari, departe de observatorul uman, împiedică validarea tehnologiilor noi și obținerea certificărilor necesare pentru comercializare.nnnnAcest vid legislativ și logistic obligă producătorii români să caute soluții alternative, adesea costisitoare și ineficiente, sau să își limiteze activitatea la prototipuri ce nu pot fi testate la potențialul lor maxim. Unii producători se confruntă cu necesitatea de a testa în țări unde reglementările sunt mai permisive, un demers care implică costuri suplimentare de transport, logistice și, nu în ultimul rând, pierderea timpului prețios în procesul de dezvoltare.nn

Limitări în piața de competiție

nnPiața globală a dronelor este extrem de dinamică și competitivă. Companiile care reușesc să dezvolte și să certifice rapid noi tehnologii obțin un avantaj semnificativ. În România, companiile cu ambiții pe acest segment sunt private de instrumentele necesare pentru a ține pasul cu inovația internațională. Limitarea la testarea în spații vizuale restrânse sau la proceduri complexe de autorizare pentru fiecare zbor de testare în afara zonei controlate duce la un decalaj tehnologic greu de recuperat.nnnnAstfel, deși există expertiză și potențial de inovare în rândul inginerilor și producătorilor români, aceștia sunt constrânși de o infrastructură și un cadru de reglementare care nu țin pasul cu evoluția rapidă a industriei. Această situație riscă să ducă la pierderea oportunităților economice și la un aport redus al industriei autohtone de drone pe piața internațională, în ciuda potențialului său.nnnnSectorul militar și cel civil, ambele interesate de capacități avansate de drone, se confruntă cu aceeași problemă. Dezvoltarea de sisteme noi, fie pentru supraveghere, fie pentru logistică sau alte aplicații, necesită capacități de testare robuste și o legislație predictibilă pentru operarea BVLOS. Autoritățile române sunt, așadar, chemate să găsească soluții pentru a debloca acest sector, prin investiții în infrastructură și clarificarea cadrului legislativ, pentru a sprijini inovația și competitivitatea industriei românești de drone.nn

Sursa: G4Media