România își reafirmă statutul de voce relevantă în domeniul securității cibernetice, în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat recent o întâlnire cu experți ai NATO în domeniul amenințărilor hibride. În cadrul evenimentului, ministrul Oana Ţoiu a subliniat rolul României ca „hub de expertiză cibernetică”, accentuând astfel angajamentul național de a contribui activ la consolidarea securității regionale și globale.
România, nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de soluții în securitatea cibernetică
Expresia „România nu este doar un beneficiar de securitate” reflectă evoluția strategică a țării în domeniul securității cibernetice. În ultimii ani, România a investit considerabil în dezvoltarea infrastructurilor de apărare digitală, în creșterea capacităților de răspuns la incidente și în formarea specialiștilor. Ministrul Ţoiu a reafirmat această poziție, precizând că țara noastră poate și trebuie să ofere soluții și expertiză pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică.
Această poziție de lider în domeniu se bazează pe experiența și resursele dezvoltate în sectorul cibernetic, precum și pe infrastructurile robuste pe care le-a construit pentru protecția rețelelor critice. Cu toate acestea, această viziune ambițioasă vine și cu responsabilități, fiind nevoie de o colaborare strânsă în cadrul NATO pentru a contracara în mod eficient noile forme de amenințări hibride, tot mai sofisticate și tot mai agresive.
Adunarea experților pentru a face față provocărilor hibride
Evenimentul a fost găzduit de Ministerul Afacerilor Externe și a reunit reprezentanți de rang înalt ai NATO, specialiști în securitate cibernetică și experți în gestionarea conflictelor hibride. În treacăt, întâlnirea a avut ca scop întărirea cooperării și schimbului de informații, în vederea identificării celor mai eficiente soluții tehnice și strategice.
Jean Charles Ellermann-Kingombe, coordonatorul special NATO pentru amenințări hibride, a lăudat România pentru angajamentul său în domeniu, evidențiind faptul că țara noastră are capacitatea de a deveni un model pentru aliați în gestionarea riscurilor cibernetice. „România demonstrează că nu doar primește securitate de la NATO, ci contribuie efectiv cu expertiză și soluții concrete”, a declarat el.
Rezultatele întâlnirii vor contribui, pe termen mediu și lung, la dezvoltarea unor strategii comune pentru contracararea acestor tipuri de atacuri, care adesea implică nu doar acțiuni digitale, ci și eşecuri de infrastructură, manipulare informațională și alte componente ale războiului hibrid. În plus, schimbul de bune practici și resurse va permite statelor membre să-și întărească capacitatea de răspuns și să coordoneze mai eficient reacțiile în fața unei noi generații de amenințări.
Contextul geostrategic și riscurile actuale
Importanța subiectului devine cu atât mai evidentă cu cât, în ultimii ani, Rusia a folosit frecvent atacuri cibernetice și campanii de dezinformare pentru a-și tergiversa și manipula opțiunile regionale și globale. În același timp, Ucraina rămâne un exemplu relevant de vulnerabilitate cibernetică, fiind ținta unor campanii bine coordonate de atacuri hibride.
În această dinamică, România ocupă un rol central în alianță, în principal datorită poziției geografice și a infrastructurii critice. Investițiile recente în domeniul digital, împreună cu colaborarea cu parteneri internaționali, permit țării noastre să devină nu doar un apărător de securitate, ci și un nucleu de inovație și experimentare pentru soluții noi.
Pe plan intern, autoritățile continuă să întărească cadrul legislativ și tehnic pentru protecția cibernetică, încercând să țină pasul cu ritmul accelerat al evoluției amenințărilor. În același timp, programul de dezvoltare a resurselor umane și cooperarea cu sectorul privat pentru crearea unor ecosisteme mai sigure sunt considerate prioritare în viziunea ministrului Ţoiu.
În perspectiva viitoare, colaborarea strânsă dintre România și NATO, în special în domeniul securității cibernetice și al războiului hibrid, se anunță a fi un element esențial pentru menținerea stabilității regionale. Cu poziția de „hub de expertiză” reafirmată, România nu numai că își consolidează propria protecție, ci devine și un partener de încredere pentru aliații săi, în fața provocărilor impermanente ale noii epoci digitale.
