Conform Spotmedia.ro: România se confruntă cu o criză bugetară serioasă, dar studiul recent al Fundației Friedrich Ebert România sugerează că soluția nu rezidă doar în măsuri de austeritate. Analiza, realizată de profesorul Cornel Ban și sociologul Cristian Pop, explorează trei scenarii fiscale pentru a reconstrui bugetul național. Studiul examinează măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în 2025 și 2026, dar merge mai departe, comparând diverse direcții posibile pentru viitorul economic al țării.
Problemele profunde ale bugetului
Conform studiului, deficitul bugetar al României a depășit 8,4% din PIB în 2025. Cu toate acestea, autorii subliniază că cauza principală nu este doar nivelul ridicat al cheltuielilor publice. O problemă structurală importantă este capacitatea redusă a statului de a colecta taxele datorate și dezechilibrul dintre taxarea muncii și a capitalului.nnDeși economia României a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele decenii, veniturile bugetare au stagnat la aproximativ 32% din PIB, un nivel mult sub cel observat în alte state din Europa Centrală și de Est. Modelul economic bazat pe taxe reduse, consum, investiții externe și creditare a dus la deficite cronice, creșterea datoriei publice și vulnerabilitate la șocuri externe.nnUn exemplu concret este decalajul de colectare a TVA. Studiul relevă că România pierde aproximativ 30% din veniturile potențiale din cauza necolectării, evaziunii și neconformării fiscale. Dacă România ar reduce acest decalaj la nivelul Ungariei, veniturile suplimentare anuale ar putea ajunge la 6,9 miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din bugetul educației.
Trei scenarii fiscale
Studiul analizează trei scenarii fiscale distincte. Primul scenariu, numit Scenario A, este o continuare a măsurilor de austeritate deja implementate de Guvernul Bolojan. Acesta se bazează pe ajustări prin taxe indirecte, tăieri de cheltuieli și înghețarea fondurilor publice.nnScenariul B propune o reformă moderat-progresivă, inspirată de economiile din Europa Centrală. Acesta include reformarea ANAF, introducerea unui impozit progresiv pe venit, lărgirea bazei de impozitare a capitalului și impozitarea progresivă a proprietății.nnAl treilea scenariu, Scenariul C, este cel mai ambițios. Acesta este inspirat de modelele social-democrate din țările nordice și Slovenia, propunând o schimbare mai profundă a sistemului fiscal. Acest scenariu se concentrează pe reducerea diferenței dintre taxarea muncii și a capitalului, prin globalizarea veniturilor și impozitarea coerentă a veniturilor din muncă și capital.
Impactul potențial al scenariilor
Scenariul A, considerat util pe termen scurt pentru stabilizare, este evaluat ca fiind insuficient pentru o reformă fiscală reală. Măsurile sale sunt considerate regresive și prociclice, afectând mai puternic veniturile mici și medii. Scenariul B ar putea reduce deficitul la aproximativ 4% din PIB, cu o creștere a veniturilor publice la aproximativ 35–37% din PIB.nnPentru salariați, Scenariul B propune impozit progresiv pe venit, cu un impozit de 10% pentru salariile de până la 10.000 de lei brut lunar, de 16% pentru partea între 10.000 și 150.000 de lei brut lunar și de 21% pentru partea care depășește 150.000 de lei brut lunar. Scenariul C ar aduce venituri suplimentare estimate între 43,1 și 63,9 miliarde de lei, deficitul scăzând de la 7,65% la aproximativ 4,8–4,9% din PIB.
Potrivit studiului, discuția centrală este despre tipul de stat pe care România dorește să îl construiască și cât de departe este dispusă să meargă cu reforma fiscală.
Sursa: Spotmedia.ro
