Conform Economica: Ministerul Energiei va notifica Comisia Europeană intenția de a amâna închiderea unor grupuri energetice pe cărbune, programate inițial pentru sfârșitul lunii august, invocând dificultățile actuale ale sistemului energetic național și riscurile pentru iarna următoare. Decizia contravine jalonului 119 A din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Reevaluarea angajamentelor energetice
Astfel, nu vor mai fi scoase din funcțiune un grup de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri de la Craiova, care însumează 300 MW, așa cum fusese stipulat în PNRR. Doar CET Govora, cu o putere instalată de 100 MW, va fi închis, existând alternative pentru alimentarea cu energie în acest caz. Durata exactă a amânării solicitate nu este încă clarificată. În luna martie, grupul 4 al termocentralei Turceni (285 MW) a fost închis definitiv la cererea CE Oltenia, pentru a respecta un alt jalon al PNRR. La Turceni rămâne operațional un singur grup din cele opt inițiale.
Provocări pe lanțul energetic
La Rovinari, centrala CE Oltenia mai dispune de trei grupuri energetice de câte 330 MW. Centrala Ișalnița a fost închisă complet, în timp ce centrala de la Craiova funcționează cu licență redusă la 130 MW și se află în insolvență. Transelectrica a comandat un studiu de adecvanță, trimis la Bruxelles, care sugerează că închiderea majorității grupurilor mari pe cărbune în anul următor, în contextul în care noua centrală de la Mintia nu este finalizată și o unitate de la Cernavodă necesită oprire pentru retubare, ar compromite siguranța funcționării sistemului energetic.
Situația din teren confirmă aceste îngrijorări. Se anticipează că termocentrala Mintia nu va putea atinge capacitatea prognozată de 1.000 MW în această iarnă. Noua centrală de la Iernut (430 MW) va opera doar în teste. Alte proiecte noi, precum cele pe gaz ale Elcen sau centralele viitoare CEO cu Tinmar/Alro, au termene de realizare îndepărtate. Seceta afectează centralele hidro, iar funcționarea cu un singur reactor a centralei de la Cernavodă depinde de creșterea debitului Dunării, sistemul intrând în iarnă cu rezerve semnificativ mai mici în lacurile de acumulare. România a transmis deja o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre.
Impactul financiar și legislativ
Ministerul Energiei anticipează pierderi de fonduri din componenta de grant a PNRR. Jalonul de decarbonare, în valoare de 771 de milioane de euro, riscă să fie pierdut integral. Guvernul deține informații că Executivul european ar putea adopta o poziție mai flexibilă. Se estimează că penalitatea ar putea fi calculată la aproximativ 17% din suma totală, echivalentul a 124,4 milioane de euro, dacă se ia în considerare progresul general al României în implementarea reformei energetice.
O lege nouă, promovată de PSD și votată în Parlament, dar care așteaptă promulgarea prezidențială, stipulează că nicio unitate pe cărbune nu va mai fi închisă până la apariția unei capacități energetice alternative. Această lege ar putea afecta acorduri anterioare ale României, inclusiv îndeplinirea unor jaloane deja plătite din PNRR, ducând la o potențială pierdere de un miliard de euro.
Sursa: Economica
