România se află într-o poziție delicată în contextul tensiunilor geopolitice accentuate în regiunea Orientului Mijlociu, potrivit unui raport special al Grupului Erste. În timp ce statul nostru se laudă cu independența energetică, combinația cu vulnerabilitatea fiscală declanșează o serie de întrebări legate de reziliența și stabilitatea economiei naționale în fața criselor internaționale, precum escaladarea conflictului din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz.
România, cea mai independentă energetic în regiunea ECE
Potrivit raportului, România beneficiază de un nivel ridicat de independență energetică în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est. Aceasta a devenit, în ultimii ani, un important producător de energie electrică din surse regenerabile și tradiționale, reducând astfel dependența de importurile din Exterior. Chiar și în contextul actualei crize din Iran, unde tensiunile din regiunea Orientului Mijlociu provoacă fluctuații semnificative ale prețurilor mondiale la energie, România pare mai protejată decât alte țări din regiunea Europei Centrale.
Însă această stabilitate energetică nu reușește să contrabalanseze vulnerabilitatea fiscală a statului român, care rămâne critică în contextul crizei globale și al tensiunilor internaționale.
Vulnerabilitatea fiscală și dependenta scăzută, o combinație delicată
Deși nivelul scăzut al dependenței energetice asigură un avantaj competitiv, raportul semnalează că spațiul fiscal redus și capacitatea restrânsă de gestionare a crizelor reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru România. Împrumuturile și deficitul bugetar, deși mențin stabilitatea pe termen scurt, pot pune în pericol sustenabilitatea economică pe termen lung dacă situația internațională se complică.
O astfel de combinație crește riscul ca, în cazul unor noi turbulențe pe scena geopolitică, România să nu poată susține costurile unei eventuale collisii sau unui șoc extern. În mod specific, criza din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz nu afectează doar prețurile la energie, ci pot genera reverberații asupra economiei românești prin instabilitate pe piețele financiare și creșterea costurilor de import.
De asemenea, autorii raportului notează că, în cazul deteriorării relațiilor internaționale, vulnerabilitatea fiscală limitată poate restrânge capacitatea României de a susține politici de sprijin economic sau de a face față creșterii deficitului.
Faptul că România se clasează pe primul loc în regiune la nivel de independență energetică dar și ca fiind cel mai vulnerabil fiscal, evidențiază paradoxul cu care se confruntă statul nostru în contextul actual.
Un oficial al Ministerului de Finanțe a declarat că măsurile de consolidare fiscală rămân prioritare pentru reducerea vulnerabilităților în fața crizelor externe. În același timp, experții atrag atenția asupra necesitatii diversificării surselor de venituri bugetare și consolidării rezilienței sectorului fiscal.
În această condiție, analizele arată că, în cazul unui scenariu de destabilizare accentuată la nivel internațional, România poate rămâne expusă riscurilor de contagiune economică.
Un element de noutate în raport este evidențierea faptului că România, fiind poziționată strategic, are avantajul de a nu fi atât de dependentă de importurile de energie din regiune, dar partea fiscală a statului curge în sens invers, putând deveni un punct fragil în gestionarea crizei.
Conflictele din Orientul Mijlociu și blocajul navigației în Strâmtoarea Ormuz vor rămâne în lumina atenției internaționale pentru următoarea perioadă. În ciuda independenței energetice relative, România nu poate ignora riscurile generate de crizele geopolitice globale, în special dacă acestea persistă sau se intensifică, potențial perturbând stabilitatea economică a statului. Data limită pentru adoptarea măsurilor concrete de consolidare fiscală a fost stabilită pentru sfârșitul lunii aprilie, în contextul în care apar noi semne de accentuare a tensiunilor internaționale.
