Economie

România, la răscruce: Fondurile UE pentru Apărare, test de strategie și viteză

România, la răscruce: Fondurile UE pentru Apărare, test de strategie și viteză

Uniunea Europeană accelerează investițiile în apărare, direcționând fonduri substanțiale către proiecte inovatoare. România are o oportunitate unică de a beneficia de aceste fonduri, dar succesul depinde de capacitatea de a acționa rapid și eficient.

Prin Fondul European de Apărare, Comisia Europeană alocă 1,07 miliarde de euro pentru 57 de proiecte, care vizează domenii precum dronele, inteligența artificială și securitatea cibernetică. Pentru România, contextul actual reprezintă o șansă rară de a-și moderniza capacitățile de apărare. Poziția geografică strategică și experiența NATO oferă avantaje, însă este crucială valorificarea acestor oportunități.

Transparența, cheia succesului

Accesul la fondurile europene nu se limitează la competențe tehnice, ci este strâns legat de transparență. Claritatea și deschiderea atrag parteneri, în timp ce opacitatea generează blocaje și descurajează investițiile. Tentația de a secretiza excesiv proiectele de apărare reprezintă o greșeală majoră.

Participarea eficientă la programele europene de apărare presupune colaborări ample, inclusiv cu universități, start-up-uri și companii mari. România trebuie să creeze un cadru public clar și predictibil. Lipsa de execuție, structurile administrative lente și lipsa de leadership pot compromite șansele de succes.

Viteza, un factor strategic decisiv

Calendarul european nu așteaptă, iar apelurile competitive apar rapid, urmate de formarea rapidă a consorțiilor și negocieri rapide de contracte. Reacția tardivă conduce la roluri minore în cadrul proiectelor. România trebuie să treacă de la reacție la inițiativă, construind un ecosistem capabil să se conecteze cu cel european.

Crearea unui ecosistem competitiv presupune existența unor firme specializate în scrierea aplicațiilor, rețele de parteneriat cu statele membre UE, legături robuste între industrie și cercetare, precum și acces facil pentru start-up-uri. Statul joacă un rol esențial de orchestrator, sprijinind dezvoltarea acestui ecosistem prin politici publice coerente.

Romarm, între reformă și interferențe

Noua formulă de organizare a ROMARM oferă un punct de plecare favorabil, cu accent pe consolidare, proiecte europene și parteneriate. ROMARM are potențialul de a deveni un integrator național de proiecte EDF și o platformă pentru consorții internaționale. Există însă riscul interferenței politice.

Experiența recentă a indicat tentative de blocare a activității ROMARM și de acaparare politică, generând blocaje și decizii contradictorii. Industria de apărare are nevoie de stabilitate și strategie pe termen lung. Intervențiile politice pot afecta capacitatea de acțiune și pot marginaliza ROMARM.

În perioada 2021-2025, România a participat constant în proiecte EDF, dar cu o poziție secundară. Numărul de proiecte coordonate de România a fost redus, iar contribuțiile financiare per entitate au fost mai mici decât în statele vestice. În 2024, Comisia Europeană a alocat aproximativ 1 miliard de euro pentru noi proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, o sumă similară fiind planificată și pentru 2025.

Sursa: Economistul.ro