Politica industrială revine în prim-planul dezbaterii economice mondiale, după decenii de stigmatizare Banca Mondială, instituția care a influențat aproape trei decenii de politici economice globale, recunoaște acum valoarea politicii industriale, modificându-și poziția anterioară

O istorie controversată, reinterpretată

De la începuturile sale, în anii 1990, Banca Mondială a promovat o strategie de laissez-faire, recomandând guvernelor să lase piețele libere, menținând inflația scăzută și deficitul bugetar în limite rezonabile. În același timp, economiile din Asia de Est au fost ziarizate pentru creșterea rapidă, dar criticate pentru intervențiile guvernamentale în industriile locale.

Însă, în raportul publicat săptămânile acestea, banca admit că unele politici industriale implementate de guverne, precum sprijinirea industriei grele în Coreea de Sud în anii ‘70, au avut rezultate pozitive. Conform noului raport, creșterea economiilor care au adoptat astfel de măsuri a fost de circa 3% anual, dovadă că intervențiile nu au fost, așa după cum se afirma anterior, „costisitoare” sau eșuate.

„Acestea nu au fost eșecuri, ci, dimpotrivă, au contribuit direct la dezvoltarea economică,” a explicat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. El adaugă că aceste concluzii ar putea schimba modul în care se formulează politicile de dezvoltare, mai ales în țările cu resurse limitate.

României, exemplu de succes timpuriu

Un caz concret menționat de Banca Mondială este cel al României, unde guvernul a implementat facilități fiscale pentru inginerii în domeniul informaticii. Programul, care a scutit de impozit salariile angajaților calificați în tehnologie, a avut ca scop transformarea țării într-un centru global pentru dezvoltarea de software.

Rezultatele s-au arătat a fi pozitive. În doar câțiva ani, România a devenit o destinație foarte căutată pentru companiile de software, ceea ce a dus la crearea unui mediu de inovare și de creștere economică durabilă.

„O astfel de politică industrială a fost un motor al creșterii și al modernizării sectorului tehnologic,” a declarat un oficial al guvernului. Programul a fost lăudat și de sectorul privat, deoarece a permis acoperirea unei lacune în forța de muncă specializată.

Schimbare de paradigmă în politicile economice

Cifrele și exemplele din ultima vreme indică o schimbare clară în atitudinea organizației. În 2022, 80% dintre economiștii Băncii Mondiale au fost consultați cu privire la modul cel mai eficient de utilizare a politicii industriale.

În plus, raportul menționează că aproape 183 de țări urmăresc cel puțin o industrie ca prioritate de dezvoltare, unele vizând chiar peste 13 industrii diferite, comparativ cu țările bogate, unde focusul este mai restrâns.

„Multe economii în curs de dezvoltare folosesc subvenții și tarife pentru a sprijini industrii strategice,” declară Gill. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de convingerile anterioare, când astfel de măsuri erau considerate de mult timp dăunătoare pentru economia globală.

Totuși, majoritatea economiilor sărace nu pot beneficia de aceste politici fără riscuri. Pe de o parte, tarifele și subvențiile necesită o piață largă, care lipsesc adesea din țările cu venituri mici.

Controverse și critici persistente

Nu lipsesc însă vocile critice. Organizația Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare avertizează că politicile industriale, dacă nu sunt bine gestionate, pot genera diviziuni între economii, pot alimenta corupția și pot dura mai mult decât ar fi necesar pentru sprijinirea benefică a dezvoltării.

De aceea, experții avertizează că politicile trebuie să fie bine adaptate contextului local, pentru a evita efectele adverse. În cele din urmă, schimbarea de poziție a Băncii Mondiale nu înseamnă o susținere totală a intervențiilor guvernamentale, ci mai degrabă o reevaluare a condițiilor în care acestea pot funcționa cu succes.

În timp ce lumea începe să privească cu alți ochi politicile industriale, rămâne de văzut dacă și guvernele vor fi dispuse să adopte această abordare, echilibrată și mai deschisă către intervenție, sau vor păstra distanța de politicile considerate odinioară „costisitoare” și ineficiente. Într-un context în care globalizarea continuă să evolueze și tehnologia să avanseze, valorile și limitele intervenției statului vor rămâne în centrul dezbaterii.

Sursa: Știrile ProTV