Conform Digi24: Instanțele din România introduc, începând de marți, un nou sistem de gestionare a volumului de muncă, denumit „normare”. Această procedură stabilește un număr maxim de dosare care pot fi repartizate judecătorilor zilnic, adaptat capacității de procesare a fiecărei instanțe, fie că este vorba de judecătorii, tribunale sau curți de apel.
Scopul principal al acestei noi reglementări este de a corela volumul de dosare atribuit judecătorilor cu o capacitate realistă de procesare. Cauzele care depășesc această limită zilnică vor fi amânate temporar și repartizate în zilele următoare, evitând astfel acumularea excesivă și garantând o mai bună gestionare a timpului și resurselor. Această măsură vine ca răspuns la creșterea semnificativă a numărului de dosare noi înregistrate în sistemul judiciar românesc, volum care depășește de trei-patru ori media europeană.
Stabilirea capacității de procesare
Mecanismul de normare se bazează pe o calculare a capacității de referință, inspirată din datele cele mai recente ale Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), luând în considerare media europeană, dar excluzând România. Astfel, un judecător de judecătorie ar trebui să proceseze, în medie, 288 de dosare pe an, un judecător de tribunal – 192 de dosare, iar un judecător de curte de apel – 119 dosare.
Trecerea la aceste cifre se va face însă treptat, pe parcursul a trei ani. În primul an, capacitatea stabilită va fi dublul mediei europene: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal și 238 pentru un judecător de curte de apel. În cel de-al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, urmând ca din anul al treilea să se ajungă la nivelul mediei europene.
De exemplu, o judecătorie cu patru judecători va avea, în primul an de aplicare, o capacitate anuală de 2.304 dosare, ceea ce înseamnă aproximativ 6,31 dosare pe zi per judecător. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe dosare decât capacitatea disponibilă, cele excedentare nu vor fi respinse, ci rămân în așteptare pentru a fi repartizate ulterior.
Excepții și cauze prioritare
Procedura de normare nu se aplică uniform tuturor tipurilor de cauze. Există categorii de dosare care sunt excluse de la acest mecanism, cum ar fi încuviințările de executare silită. Acestea vor fi repartizate peste capacitatea zilnică stabilită, fără a o diminua.
O altă categorie importantă o reprezintă cauzele prioritare, precum ordinele de protecție. Acestea sunt luate în calcul în stabilirea capacității zilnice, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă depășesc limita zilnică. Diferența de dosare peste capacitatea zilei respective se va imputa capacității zilei următoare. Această distincție vizează asigurarea celerității în soluționarea urgențelor. Lista completă a cauzelor exceptate și prioritare este detaliată într-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Volumul mare de dosare, principalul motiv
Implementarea acestui mecanism de normare este justificată de volumul extrem de mare de cauze cu care se confruntă sistemul judiciar românesc. Numărul dosarelor noi înregistrate în instanțe a crescut cu peste 27% între anii 2020 și 2024. În același timp, numărul de judecători și grefieri a rămas constant în ultimul deceniu, în ciuda presiunii crescânde. Această situație a făcut dificilă menținerea unui standard înalt de calitate în actul de justiție, chiar și în condițiile eforturilor susținute ale personalului.
Noua procedură își propune să creeze o legătură directă între numărul de dosare primite și capacitatea reală de procesare a instanțelor, garantând totodată un tratament distinct pentru cauzele urgente sau cele exceptate de la mecanism.
Sursa: Digi24
