Start-up-urile românești fug din țară: România, campioană la relocarea companiilor finanțate cu capital de risc
România se confruntă cu o problemă serioasă în ceea ce privește mediul de afaceri. Conform datelor oficiale ale Uniunii Europene, țara noastră înregistrează cea mai ridicată rată de relocare a start-up-urilor finanțate prin fonduri de venture capital. Un procent de 14,9% dintre aceste companii își mută sediul în afara granițelor României.
Bulgaria și Lituania se situează pe locurile următoare, cu 8,8%, respectiv 7,7%. În comparație, economii mai mature, precum Italia și Spania, au rate de relocare mult mai mici, de doar 1% și, respectiv, 1,9%. Această situație plasează România într-o poziție delicată, cu implicații semnificative pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
De ce pleacă start-up-urile românești?
Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene examinează în profunzime amploarea, factorii determinanți și impactul relocării start-up-urilor. Cercetătorii au analizat aproape 17.000 de start-up-uri finanțate prin capital de risc și le-au comparat cu cele care nu au beneficiat de acest tip de finanțare. Unul dintre motivele principale pentru relocare este presiunea investitorilor. Fondurile americane preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în Statele Unite ale Americii, considerând cadrul legal de acolo mai familiar și oportunitățile de exit mai numeroase.
De asemenea, lipsa finanțărilor mari și accesul dificil la piețe sunt identificate ca factori importanți. Companiile susținute de venture capital sunt cele mai predispuse la relocare, având adesea ambiții de scalare rapidă. În același timp, ecosistemele mai dezvoltate, cum ar fi cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să mențină mai bine start-up-urile în interiorul granițelor, inclusiv datorită accesului mai facil la fonduri și infrastructură.
Statele Unite, destinația preferată
Aproape trei sferturi (73%) dintre start-up-urile europene care aleg să se relocheze, merg în Statele Unite. Hub-uri precum Silicon Valley, zona Boston sau New York sunt atractive pentru aceste companii. Procentul se reduce la Marea Britanie (7%) și Germania (2%). Studiul arată că aproape jumătate dintre aceste companii pleacă în primii trei ani de la înființare.
Cu toate acestea, nu toate relocările implică pierderi totale. Majoritatea companiilor aleg o relocare parțială, mutând sediul central în străinătate, dar păstrând echipe, operațiuni sau activități de cercetare în țara de origine. Pentru start-up-urile cu potențial ridicat din țările mai mici ale UE, orientarea către piețele externe poate fi o necesitate.
Ce măsuri pot fi luate?
Raportul Comisiei Europene vine și cu o serie de recomandări pentru a reduce presiunea relocării. Printre acestea se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea unor fonduri europene competitive cu cele din SUA, eliminarea barierelor din piața unică europeană și crearea unui regim corporativ unitar la nivelul UE.
European Innovation Council a început deja să implementeze unele măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate și inițiative pentru conectarea start-up-urilor la piețe mai mature. Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menită să susțină investiții mai mari decât cele disponibile în prezent.
