România rămâne codașă în UE la deficitul bugetar, arată datele Eurostat
România continuă să se confrunte cu probleme majore în ceea ce privește deficitul bugetar, ocupând primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, deficitul guvernamental al țării noastre se menține la un nivel alarmant, de 7,9% din PIB în 2025, deși se înregistrează o ușoară îmbunătățire față de cei 9,3% din 2024.
Majoritatea statelor din UE au raportat deficite bugetare, cu excepția unor țări precum Cipru, Danemarca, Grecia și Portugalia, care au înregistrat excedente. Scăderea deficitului în România este, totuși, insuficientă pentru a aduce țara pe un făgaș sustenabil din punct de vedere economic.
Anul 2025: Ușoară îmbunătățire, dar insuficientă
Deși se observă o ușoară îmbunătățire, deficitul de 7,9% din PIB înregistrat în 2025 rămâne semnificativ peste pragul de 3% recomandat de Uniunea Europeană. Datoria guvernamentală a crescut, de asemenea, ajungând la 59,3% din PIB, comparativ cu 54,8% în 2024 și 49,3% în 2023. Aceste cifre indică o provocare majoră pentru economia românească, care se confruntă cu presiuni constante.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut, atingând 1.916 miliarde lei în 2025, comparativ cu 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023. Această creștere a PIB-ului nu este, însă, suficientă pentru a compensa deficitul bugetar ridicat și datoria publică în creștere.
Perspectivele la nivel european
La nivelul Uniunii Europene, datoria guvernamentală a crescut la 81,7% din PIB în 2025, de la 80,7% în 2024. În zona euro, creșterea a fost de la 87% la 87,8%. Aceste cifre arată o tendință generală de îndatorare la nivel european, cu implicații semnificative pentru stabilitatea economică.
Cele mai scăzute niveluri ale datoriei au fost înregistrate în Estonia, Luxemburg și Danemarca. Grecia, Italia și Franța au înregistrat cele mai ridicate valori ale datoriei. Cheltuielile guvernamentale în UE au reprezentat 49,5% din PIB, iar veniturile 46,4% în 2025.
Comparativ cu 2024, atât cheltuielile, cât și veniturile au crescut la nivel european, reflectând o adaptare a politicilor fiscale la contextul economic actual. România este, însă, în continuare sub presiunea procedurii de deficit excesiv, ceea ce limitează manevra bugetară.
România se află în procedura de deficit excesiv încă din 2020.
Sursa: Digi24
