Costurile salariale în România au continuat să crească, dar economia dă semne de încetinire, cu scăderi în construcții, comerț și servicii, conform ultimelor date publicate. România se menține în continuare la coada clasamentului european, în ceea ce privește nivelul costului orar al forței de muncă.
Creșterea Costurilor Salariale: O Povară pentru Economie?
În perioada 2016-2025, România a înregistrat o creștere medie anuală a costului salarial orar de 13%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. În 2025, costul mediu brut orar a ajuns la 12,9 euro, o creștere de 9,3% față de anul precedent. Cu toate acestea, România rămâne în urma majorității statelor membre UE, depășită doar de Bulgaria.
Comparativ, state din regiune precum Croația și Polonia au costuri salariale orare mai ridicate, de 16,3 euro și, respectiv, 15,6 euro. Media europeană este de circa 30 de euro pe oră, în timp ce în zona euro, costul depășește adesea acest nivel. Explicația pentru poziția României se află în structura economică axată pe valoare adăugată mică și o concentrație mare a forței de muncă în zona veniturilor reduse.
Constrângeri în Construcții și Tendințe Negative în Comerț
Sectorul construcțiilor a arătat semne de slăbiciune, cu o scădere anuală de 2,3% în ianuarie. Toate cele trei segmente de activitate au înregistrat rezultate negative, afectând perspectivele pentru primul trimestru al acestui an. Finanțările reduse, adoptarea întârziată a bugetului statului și condițiile meteo nefavorabile au contribuit la această situație.
Comerțul și serviciile private, cu o pondere semnificativă în economie, au înregistrat o scădere lunară de aproape 6% în ianuarie. Acest lucru sugerează un posibil recul de 1% în primul trimestru. Comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației au scăzut, semnalând o posibilă amplificare a scăderii consumului gospodăriilor.
Presiunea Inflaționistă și Diferențele Regionale
Creșterea costului unitar al producției în România a fost de 16,1% în ultimul trimestru din 2025, influențată de presiunea salarială și de marjele de profit. În timp ce în țări precum Cehia sau Ungaria, marjele comerciale și impozitele au avut valori negative, firmele din aceste țări și-au comprimat marjele de profit pentru a face față creșterilor salariale. Polonia a reușit să atenueze presiunea salarială prin creșterea productivității, menținând prețul unitar al producției la un nivel competitiv.
Pentru primul trimestru din acest an, se estimează o scădere a volumului de activitate economică, cu efecte vizibile în sectoarele cheie.
