Conform Ziarul Financiar: România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din cauza fraudei de tip carusel, o sumă considerabil mai mare decât costurile Autostrăzii Moldovei. Această problemă economică gravă este alimentată, în mare parte, de munca nedeclarată, care reprezintă peste 20% din totalul activităților economice.
Impactul economic al evaziunii fiscale
Frauda fiscală, în special cea de tip carusel, afectează profund bugetul de stat al României, generând pierderi uriașe. Expertul ANDREEA NIȚĂ, specialist în domeniul fiscal, atrage atenția asupra magnitudinii problemei, subliniind că suma pierdută anual depășește investițiile necesare pentru proiecte majore de infrastructură. Această sumă ar putea fi direcționată către servicii publice, sănătate sau educație.
Munca nedeclarată, o componentă cheie a fraudei
Un procent alarmant de peste 20% din munca desfășurată în România este evaluată ca fiind nedeclarată, ceea ce implică nefiscalizarea veniturilor obținute. Această situație reflectă o realitate economică complexă, în care coexistă antreprenori onești, dar și actori economici care recurg la subterfugii pentru a evita plata taxelor și impozitelor.
Sistemul fiscal, sub presiune
Sistemul fiscal românesc se confruntă cu provocări semnificative în combaterea evaziunii fiscale. Metoda carusel, specifică mai ales în colectarea de TVA, implică o serie de firme fantomă care intervin în lanțul de aprovizionare, creând un circuit fraudulos prin care se pretind rambursări nejustificate de TVA. Aceasta necesită o vigilență sporită din partea autorităților de control.
ANDREEA NIȚĂ, CFA, a declarat că sunt necesare măsuri administrative și legislative mai stricte pentru a descuraja aceste practici. Este esențială o mai bună colaborare între instituțiile statului cu atribuții de control fiscal și financiar. De asemenea, simplificarea procedurilor pentru antreprenorii cinstiți ar putea contribui la o conformare fiscală mai bună.
Pierderea anuală estimată la 9 miliarde de euro reprezintă o frână majoră în dezvoltarea economică a țării. Această sumă ar putea acoperi o parte semnificativă din investițiile planificate în infrastructura rutieră sau feroviară.
Sursa: Ziarul Financiar
