România se află într-o situație paradoxală și costisitoare legată de vaccinurile anti-COVID de la Pfizer. În condițiile în care refuză livrarea dozelor, țara trebuie să plătească totuși sume semnificative companiei farmaceutice. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat recent că, în ciuda acestui fapt, autoritățile române sunt obligate legal să achite pentru vaccinurile contractate, chiar dacă nu intenționează să le utilizeze.
În ce privește stocurile, situația este complicată: România dispune de suficiente doze pentru următorii zece ani, dar spațiile de depozitare sunt limitate. Aceasta duce la o dinamică incoerentă, în condițiile în care autoritățile refuză nutrițios să mai primească noile tranșe, dar continuă să suporte costurile contractului semnat anterior cu Pfizer.
Ministrul Rogobete a explicat clar că România nu are intenția de a utiliza noile doze provenite de la Pfizer, dar obligațiile contractuale împiedică o reziliere rapidă. Potrivit declarațiilor, această situație panează în jur de 300 de milioane de euro, cheltuieli pe care țara noastră trebuie să le acopere indiferent dacă vaccinele ajung sau nu pe piață.
Pentru a gestiona stocurile actuale, autoritățile au încercat să găsească soluții alternative precum voluntariatul pentru donarea surplusului, dar fără a modifica în vreun fel obligațiile financiare asumate. În această situație, Ministrul Sănătății a reiterat că deciziile legale și contractuale sunt clare, iar România nu poate renunța la plata dozelor contractate din cauza prevederilor încheiate anterior.
<2>De ce se plătește pentru doze nefolosite?
Motivul principal este contractul semnat cu Pfizer, care prevede plata și livrarea dozelor indiferent de utilizare. În cazul în care România decide în mod unilateral să anuleze livrările, riscă penalități sau alte sancțiuni conform acordului. Astfel, autoritățile trebuie să suporte costurile chiar dacă nu intenționează să utilizeze aceste vaccinuri pentru populație.
Această situație a generat controverse și critici din partea unor specialiști și partide de opoziție, care acuză guvernul de gestionare deficitară și de lipsă de transparență în privința înțelegerilor contractuale cu companiile farmaceutice. Inclusiv opinia publică a început să se întrebe dacă nu cumva se cheltuiesc bani publici pentru doze de vaccin nefolosite, în condițiile în care campania de imunizare s-a încheiat parțial și nu mai există cerere pentru noile tranșe.
<2>Ce măsuri pot fi luate pentru a remedia situația?
Potrivit unor surse din domeniu, o posibilă soluție ar fi renegocierea contractului cu Pfizer, pentru a reduce prestabilirea numărului de doze și a exclude obligația plății pentru vaccinurile neutilizate. În plus, autoritățile pot analiza opțiuni precum revânzarea sau donarea surplusului către alte țări sau organizații internaționale.
De menționat că, oficial, niciuna dintre aceste variante nu este activă la acest moment. De fapt, negocierile în privința modificării contractului sunt încă în stadii incipiente și nu s-au concretizat în vreun document oficial sau decizie fermă. În lipsa unor măsuri concrete, România continuă să suporte costuri fără să beneficieze de pe urma dozelor ajunse în depozite.
<3>Situația legală a contractului și următorii pași
Reprezentanții Ministerului Sănătății au spus că autoritățile urmărresc din aprilie 2022 renegocierea termenilor contractului, însă fără rezultate concrete până acum. Ei au precizat că plata trebuie făcută conform prevederilor contractuale, chiar dacă vaccinurile nu vor fi utilizate.
În data de 15 februarie 2023, Ministerul Sănătății a anunțat că, pentru a evita pierderile, persoanele interesate pot dona surplusul de doze, dar această inițiativă – și, mai ales, obligația de plată – rămâne în vigoare. În timp ce alte state au reușit să renunțe la anumite tranșe sau să negocieze condiții mai favorabile, România continuă să achite pentru doze ce nu mai sunt necesare.
Faptul concret este că, până în prezent, statul român a plătit deja peste 250 de milioane de euro pentru vaccinurile Pfizer, recapitulând un efort bugetar considerabil pentru un produs despre care nu se mai discută ca fiind prioritar în cadrul campaniei naționale de imunizare. În lipsa unei rezoluții concrete, rămâne de văzut dacă în viitor se vor găsi soluții pentru a reduce costurile și pentru a gestiona mai eficient stocurile existente.
