Conform Economica: Criza demografică a continuat să muște din harta României și în luna iunie 2026, Institutul Național de Statistică (INS) raportând un spor negativ de 7.247 de persoane. Numărul deceselor depășește de 1,6 ori natalitatea, o tendință sumbră care marchează țara de peste trei decenii, ultimul an cu spor natural pozitiv la nivel anual fiind 1991.
Declarații alarmante despre viitorul demografic
Demograful Vasile Ghețău a tras un semnal de alarmă în iulie 2026, afirmând că nu se întrevăd soluții concrete pentru declinul demografic anual de 80.000 – 100.000 de persoane. Acesta a subliniat că numărul născuților se menține în jurul valorii de 150.000, în timp ce decesele ajung la un sfert de milion, fără perspective de scădere. „Nu văd soluții la declinul demografic al României. Nu are de unde veni”, a declarat Ghețău la un eveniment dedicat statisticilor oficiale.
Președintele INS, Tudorel Andrei, se arată optimist în privința unei posibile stabilizări a sporului natural negativ pe termen mediu. Cu toate acestea, profesorul Dumitru Sandu a exemplificat cazurile unor țări precum Portugalia sau Spania, care au reușit să iasă din declinul demografic, sugerând o abordare complexă, bazată pe multiple elemente. „Soluție, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar”, a afirmat Sandu, punând accent pe utilizarea fondurilor europene pentru reintegrarea românilor plecați, o reformă profundă a justiției și o statistică mai detaliată privind fluxurile migratorii.
Sociologul Gelu Duminică a adăugat că problemele persistă chiar și în integrarea minorităților istorice, cu atât mai mult în cazul celor noi. El a subliniat necesitatea unui sistem de studiere a limbii române ca a doua limbă, pentru a facilita integrarea copiilor imigranți, menționând rezistența la schimbarea sistemului. Duminică a reamintit că, în 2009, un raport privind riscurile demografice și sociale, la care a participat, conținea predicții care s-au adeverit, iar măsurile propuse atunci întârzie să fie implementate.
Proiecții sumbre pentru următorii ani
Datele oficiale indică o populație rezidentă de 21,646 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 0,5% față de anul precedent. Mediul urban și populația feminină rămân majoritare, cu 55,2% și, respectiv, 51,2%. Totuși, populația urbană a înregistrat o scădere ușoară (-0,9%), în timp ce cea rurală a consemnat o creștere infimă (+0,04%).
Procesul de îmbătrânire demografică este un alt aspect îngrijorător, indicele de îmbătrânire demografică ajungând la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026. Vârsta medie a populației a urcat la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani. Cele mai numeroase grupe de vârstă sunt cele de 45-49 de ani, urmate de cele mai tinere care au ponderi tot mai mici.
INS anticipează că, până în 2080, numărul populației rezidente ar putea ajunge la 15.633.200 persoane, o scădere de 17,9% față de 2025. Ponderea populației tinere și adulte va continua să scadă, în timp ce cea a persoanelor vârstnice va crește semnificativ, ajungând la 25,9%. Raportul de dependență demografică va atinge 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică 188,8%.
În luna iunie 2026, s-au înregistrat 11.792 de nașteri, în creștere față de luna mai, dar mai puține cu 7,5% față de iunie 2025. Numărul deceselor a fost de 19.039, în creștere ușoară față de luna precedentă și cu 1,6% mai mare față de iunie 2025. Majoritatea deceselor s-au înregistrat la persoanele peste 70 de ani. Căsătoriile au fost 8.777, iar divorțurile 2.374 în luna iunie 2026.
Sursa: Economica
