România marchează schimbarea la ora de vară în acest weekend, majoritatea ziarelor și instituțiilor urmând să ajusteze ceasurile în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. La ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, devenind 04:00, iar ziua respectivă va avea doar 23 de ore. Această trecere, asemănătoare cu alte state ale Uniunii Europene, aduce beneficii de ordin estetic și energetic, dar nu este lipsită de controverse legate de efectele asupra organismului uman, în special asupra somnului și ritmului circadian.
Ora de vară 2026: schimbările în calendarul european
România păstrează tradiția anuală de a trece la ora de vară în ultimele weekenduri din martie și octombrie. În 2026, acest moment va fi în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ajustarea ceasurilor va avea loc la ora 03:00, care va deveni 04:00. În pofida faptului că această practică se face de aproape un secol, modul în care influențează organismul a fost, de-a lungul timpului, subiect al multor dezbateri.
Campaniile pentru menținerea orei de vară sau, dimpotrivă, pentru revenirea la ora standard, continuă la nivel european. În ultimii ani, Uniunea Europeană a analizat dacă sistemul ar trebui eliminat, însă, din cauza diferențelor de opțiuni ale statelor membre, regulile actuale rămân în vigoare. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind această temă, dar decizia finală a fost amânată, iar tranzitul continuă să se facă de două ori pe an.
Efecte asupra organismului și recomandări ale specialiștilor
Modificarea orei poate avea implicații directe asupra ceasului biologic intern, ritm circadian care reglează somnul și activitatea fizică. Medicul specialist pneumolog Răzvan Lungu explică: „Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, pentru că presupune pierderea unei ore de somn. Aceasta poate duce la oboseală, dificultăți în concentrare și probleme de trezire de dimineață.”
Deși pentru unii oamenii diferența de o oră nu reprezintă o problemă majoră, alții pot simți mai puternic efectele acesteia. Adaptarea la noul program se face recomandat, astfel, prin ajustarea treptată a orei de culcare, cu câte 10-15 minute, în zilele premergătoare schimbării. Expunerea la lumină naturală în timpul zilei și evitarea ecranelor cu lumină intensă înainte de culcare pot facilita procesul de acomodare.
„Dacă starea de oboseală persistă, se recomandă pauze de odihnă scurte, de circa 20 de minute, pentru refacerea energiei. Important este ca fiecare să acorde atenție semnalelor propriului organism și să nu neglijeze importanța unui program de somn regulat și de calitate”, adaugă medicul Lungu.
De ce se schimbă ora de două ori pe an și care este contextul istoric
Motivul principal pentru care sistemul schimbării orei a fost instituit a fost economia de energie. În secolul al XVIII-lea, Benjamin Franklin a sugerat utilizarea eficientă a luminii naturale pentru a economisi resurse tehnologice. În timpul Primului Război Mondial, Germania a fost prima țară europene care a implementat ora de vară pentru reducerea consumului de combustibil.
România a adoptat sistemul pentru prima data în 1917, pe fondul războiului, dar l-a abandonat apoi. Începând din anii ’70, și mai ales după 1997, schimbarea orei a fost sincronizată cu ritmurile imposate de Uniunea Europeană, pentru a facilita mobilitatea și economia de energie. La nivel național, însă, această practică continuă să fie subiect de dezbatere, unii specialiști fiind de părere că efectele negative asupra sănătății nu sunt neglijabile.
Perspectives europene și viitorul orei de vară
În ciuda încercărilor recente de a renunța la sistemul schimbării orei la nivel european, în prezent, metoda rămâne în vigoare pentru majoritatea statelor membre. Deciziile privind menținerea permanentă a ora standard sau a orei de vară depind, în continuare, de preferințele fiecărei țări.
Schimbarea orei revine astfel anual, într-un ritm care nu pare să se schimbe în viitorul apropiat, iar populația trebuie să fie pregătită pentru ajustarea biologică și psihologică necesară acestei tranziții. În timp ce unii experți atrag atenția asupra impactului asupra sănătății, alții consideră că beneficiile aduse de lumina naturală extinsă în timpul serii depășesc inconveniențele temporare. Oricum, schimbarea orei rămâne o permanentă chestiune de echilibru între tradiție, economie și sănătate publică.
