România, în recesiune tehnică: Scădere economică semnificativă după două trimestre
Economia României a intrat în recesiune tehnică, conform noilor date de la Institutul Național de Statistică (INS). Dublarea scăderii Produsului Intern Brut (PIB) în ultimele două trimestre, de 0,2% în trimestrul III și 1,9% în trimestrul IV, confirmă o contracție care îngrijorează economiștii și autoritățile. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a atenționat asupra dificultăților economice actuale, afirmând: „Economia nu merge bine. Va fi greu de ieșit din această situație.”
Principalele cauze ale recesiunii tehnice
Contractarea economiei românești este în mare parte rezultatul scăderii consumului. Codirlașu subliniază că inflația de aproape 10% și creșterile salariale de doar 5% au erodat puterea de cumpărare a românilor, afectând astfel consumul care, până recent, a fost motorul principal al creșterii economice. „Reducerea consumului nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare”, a avertizat el.
Pe parcursul anului 2025, economia a reușit totuși să-și mențină o mică creștere, cu aproximativ 0,6%. Aceasta sugerează că recesiunea tehnică nu se traduce neapărat printr-o scădere anuală generală, dar totuși, condițiile actuale sunt alarmante.
Reacția autorităților la recesiune
În fața acestui context economic, premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model bazat pe consum la unul centrat pe investiții. Bolojan a explicat că România nu traversează o criză ci, mai degrabă, o „perioadă de ajustare”, necesară pentru îmbunătățirea fundamentelor economiei.
Consilierul economic Victor Giosan a confirmat că recesiunile tehnice sunt parte integrantă a ciclurilor economice, în special după perioade de creștere accelerată. Totuși, specialiștii subliniază că viitorul economiei va depinde de politicile fiscale adoptate de guvern, inclusiv de capacitatea de a reduce dezechilibrele bugetare care sunt tot mai vizibile.
Perspectivele economice: O cale dificilă de urmat
Problema principală rămâne deficitul bugetar ridicat, care este corectat prin majorări de taxe și inflație. Codirlașu a sugerat că soluția ar trebui să fie reducerea cheltuielilor publice, nu creșterea impozitelor. „Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a afirmat el. De asemenea, economiștii avertizează asupra riscului de stagflație, o combinație toxică între stagnare economică și inflație ridicată.
În ciuda semnalelor îngrijorătoare, multe voci din economia românească sugerează că o revenire ar putea fi favorizată prin implementarea reformelor necesare și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Numai așa România ar putea spera la o redresare, dată fiind interconectivitatea între consum, investiții și creșterea economică.
În acest peisaj economic complicat, întrebările cu privire la strategia viitoare de dezvoltare a României devin din ce în ce mai relevante. Răspunsurile autorităților și măsurile adoptate vor modela viitorul economiei naționale și vor influența viața cotidiană a românilor în anii ce vin.
