Conform Go4IT: Portofelul digital european, lansat în România: speranțe și semnale de alarmă
Cabinetul viceprim-ministrei Oana Gheorghiu a marcat un pas important în procesul de digitalizare a serviciilor publice prin organizarea unei prime sesiuni de informare pe tema implementării aplicației Portofelul European de Identitate Digitală. Destinată cetățenilor români, aplicația va fi dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne, bazându-se pe codul sursă deschis creat de Germania. Autoritățile au anunțat că doar componentele software care nu conțin informații sensibile vor fi publicate pe platforma GitHub.
Critici privind transparența codului
Reprezentanții Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) au ridicat semne de întrebare cu privire la decizia de a nu publica integral codul sursă. Aceștia susțin că un cod sursă, prin natura sa, nu ar trebui să conțină date secrete. Secretizarea unor secțiuni ale codului ar putea afecta încrederea cetățenilor în sistem și ar limita capacitatea experților independenți de a evalua corect securitatea acestuia. ApTI consideră pozitivă adoptarea modelului german, însă subliniază că publicarea completă a codului este esențială pentru a permite programatorilor independenți și specialiștilor în securitate cibernetică să identifice vulnerabilități și să contribuie la îmbunătățiri. „Am subliniat că este extrem de important ca întreg codul sursă al aplicației românești să fie, de asemenea, publicat. Dacă doar unele componente sunt cu surse deschise și altele nu, acest gest va știrbi încrederea cetățenilor”, au avertizat aceștia.
Funcționalități noi și interpretări legislative
Noua aplicație va integra atestate pentru verificarea vârstei, structurate pe categorii precum sub 12, 14, 16 și 18 ani, dar și pentru persoanele peste 65 de ani. Guvernul a justificat introducerea acestor funcționalități prin prisma obligațiilor impuse de Directiva Europeană 2018/1808, care ar viza verificarea vârstei.
Această interpretare a directivei este contestată de reprezentanții ApTI. Organizația afirmă că atât directiva europeană, cât și legislația națională din România menționează verificarea vârstei doar ca o opțiune, nu o obligație generală, în special pentru serviciile audiovizuale. „Am consultat textul directivei indicate și textul transpunerii sale în legea românească și nu am găsit mențiuni legate de obligarea verificării vârstei pentru vreun serviciu online sau offline”, a transmis organizația. Aplicația, disponibilă gratuit pe smartphone-uri, are utilizare complet facultativă pentru cetățeni.
Sursa: Go4IT